Deși politicile publice și aproape toate deciziile administrative, politice sau economice se bazează pe statistici, INS a devenit „Cenușăreasa” instituțiilor românești, existând și o discrepanță majoră între cei care lucrează în sediul de la București și colegii lor din județe, deși fac parte din aceeași instituție. Fără statistici, România riscă să piardă oportunități de accesare a fondurilor europene sau să plătească sume enorme de bani pentru sancțiuni aplicate pe baza calculelor făcute de alte instituții internaționale care nu pot fi contestate, neexistând date. Fără date certe vor fi afectate și cele patru rânduri de alegeri de anul viitor.
Fără date statistice analizate de INS sunt perturbate absolut toate activitățile importante care privesc toate sectoarele de activitate din România. Datele care sunt cerute de Eurostat nu sunt doar pentru a ne regăsi în niște grafice anuale, ci pe baza lor sunt făcute toate planificările, alocările bugetare etc. Dacă datele lipsesc, se poate întâmpla ca România să fie sancționată de organismele internaționale, fără a se putea apăra.
INS oricum nu are date statistice complete care să ducă la analize corecte, în acest moment, dar nici nu se încearcă îmbunătățirea activității acestei instituții. Se analizează doar datele raportate din piață, care uneori pot duce la rezultate eronate și irelevante, în urma cărora se pot lua decizii greșite. De exemplu, Eurostat a cerut, în 2019, date din toate țările UE, pentru a vedea câți români mănâncă zilnic fructe și legume, însă asemenea date nu erau analizate de INS. Exista un singur studiu făcut de rețelele mari de retail, care voiau să știe câți dintre cei care cumpără produse din magazinele lor sunt interesați inclusiv de fructe și legume. Rezultatele studiului făcut de retaileri a ajuns la INS, fiind singurul care colectase și analizase date legate de acest subiect, iar astfel, datele au ajuns și la Eurostat, rezultând că doar 42% dintre români mănâncă zilnic fructe și legume.
Am putea fi sancționați internațional
Un alt exemplu este legat de posibilitatea ca România să plătească amenzi uriașe din cauza deșeurilor alimentare, pentru care, de fapt, nu avem date. INS nu are statistici clare în legătură cu alimentele pe care le aruncă românii, mai ales în gospodării, dar ONU a făcut o estimare care plasează țara noastră pe primele locuri din lume, deși inițial era pe ultimele locuri.
ONU a făcut o analiză care arată că în România s-ar arunca anual circa 1,35 de milioane de tone de mâncare, ceea ce oricum ne situează în coada clasamentului, însă datele sunt estimate, nu furnizate de Institutul Național de Statistică. Eurostat a făcut cel mai recent studiu despre risipa de alimente pe anul 2020, țara noastră și alte patru state fiind în afara statisticilor, pentru că nu au furnizat cifre. Totuși, trebuie să participăm la lupta mondială împotriva risipei, inclusiv pentru a avea rezultate măsurabile ale amprentei de carbon, iar aplicațiile pentru mobil, implementate deja în mai multe țări, ne-ar ajuta să arătăm că nu suntem risipitori.
Pentru a veni în sprijinul acestui deziderat care în ultimii patru ani a devenit bază pentru noile directive europene și pentru noi legi naționale, există câteva modalități de a demonstra că am redus atât consumul de alimente, cât și risipa, mai ales în condițiile în care pentru România a fost nevoie ca ONU să estimeze pierderile, în lipsa datelor de la INS.
Sunt și probleme de siguranță a cetățenilor
În turism sunt, de asemenea, discrepanțe majore între datele raportate și analizate de INS, pe de o parte, și estimările făcute de patronatele din HoReCa, pe de altă parte. De exemplu, la nivelul anului 2010, în Vama Veche au fost, conform datelor INS, 316 turiști, iar conform estimărilor patronatelor sau ale oricărui turist care a fost în acea vară acolo, erau între 10.000 și 15.000 de turiști pe zi, toate locurile de cazare, înregistrate și fiscalizate sau nu, fiind ocupate. Din această cauză au fost mari dificultăți legate de numărul de polițiști care puteau fi detașați, astfel încât au apărut probleme grave legate de siguranța turiștilor. În vara anului 2016, localnicii din Vama Veche și satul învecinat, 2 Mai, au organizat potere, pentru a se apăra de hoții care începuseră să atace turiștii, pensiunile sau casele particulare, la începutul lunii iunie. IPJ Constanța nu putea detașa mai mult de patru polițiști, pentru că statisticile arătau că în Vama Veche sunt mai puțin de 800 de locuitori, conform INS, și foarte puțini turiști. A fost nevoie de o intervenție specială din partea Autorității Naționale pentru Turism, care să dea explicații în legătură cu situația reală, pentru că legea prevede un număr limitat de polițiști, calculat la mia de locuitori.
În stațiunile mari sunt polițiști pe întreaga perioadă a anului, pentru că au mulți locuitori și peste 85% dintre spațiile de cazare înregistrate. În schimb, cu numai patru agenți și fără bani de benzină la secția de Poliție înființată în 2015 în Vama Veche, Primăria Limanu se confrunta în timpul sezonului estival cu probleme grave. „Încercăm să le explicăm celor de la IPJ Constanța și de la MAI că avem o situație specială. Noi avem aici 30.000 de oameni, în 2 Mai și Vama Veche, nu 6.000, câți locuitori are comuna Limanu, conform recensământului. Aici nu se pot face calcule nici în funcție de suprafața localităților, care este foarte mică, nici în funcție de locurile de cazare declarate, pentru că sunt foarte mulți turiști aflați în tranzit, veniți din alte stațiuni sau dinspre Bulgaria. Nu putem să obținem mai mulți polițiști și nici măcar să înființăm mai mult de șase posturi în Poliția Locală, conform legislației în vigoare”, explica atunci Daniel Georgescu, primarul comunei Limanu, pentru Jurnalul.
Șoferul câștigă mai mult decât specialistul
Situația funcționarilor publici din INS este tragică, iar fără specialiști nu se poate face performanță. Un șofer care lucrează în INS central, în sediul de la București, are un salariu de circa 3.300 de lei net, în timp ce specialiștii încadrați pe posturi de debutanți în județe au salariul minim pe economie, dar trebuie să facă performanță. Pentru asta au nevoie de studii universitare în domeniul economic și dau examene complicate pentru intrarea în profesie. Mai au voie să dea examen pentru a trece pe următoarele două trepte în cadrul instituției doar o dată la trei ani, fiind nevoie și de vechime, și de un anumit punctaj obținut pe bază de performanță, ca să ajungă la echivalentul a 1.000 de euro net pe lună, după cel puțin șase ani de muncă într-o structură județeană a INS.
Sindicatul din INS București, SINSB, membru al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie, a protestat prin grevă japoneză, pe 26 aprilie, iar pe 11 mai urmează să iasă în stradă. Sindicaliștii cer eliminarea situaţiei salariale discriminatorii la care sunt supuşi angajaţii INS de o lungă perioadă, fiind trataţi ca o categorie inferioară de funcţionari publici.
Sindicaliștii au transmis numeroase notificări și adrese, organizând inclusiv acţiuni de protest în ultimii ani, dar nu au primit răspunsuri. În 2022 li s-au aprobat solicitările și s-a semnat un memorandum care ar fi trebuit să fie transpus în lege, pentru a li se rezolva problemele de salarizare discriminatorie, dar legea respectivă nu a mai ajuns niciodată la vot.
Memorandum asumat de Guvern, uitat în sertare
Acum, sindicaliștii cer aplicarea Memorandumului asumat de Guvernul României în data de 13.07.2022, cu tema „Soluționarea problemelor de salarizare existente la nivelul Institutului Național de Statistică și al Direcțiilor Regionale și Județene de Statistică”: Stoparea discriminărilor salariale la care sunt supuşi angajaţii Institutului Naţional de Statistică din sediul central şi din direcţiile teritoriale de statistică; Uniformizarea grilei de salarizare din sediul central și din direcţiile teritoriale de statistică.
Pe 11 mai, sindicaliștii vor protesta în fața Parlamentului și în fața sediului INS. „Sindicatul din Institutul Naţional de Statistică Bucureşti notifică Guvernul României că va declanşa procedurile de întrerupere a activităţii, demers cu implicaţii majore în punerea în aplicare a măsurilor economice şi sociale ale Guvernului sau respectarea termenelor de transmitere a datelor către Eurostat şi alte organisme internaţionale. De asemenea, salariaţii, reprezentaţi de către sindicat, solicită asumarea de către conducerea INS a incapacităţii de a gestiona problemele apărute în ultimii ani. Toate strategiile şi politicile decizionale sunt elaborate şi fundamentate pe baza analizelor datelor statistice, iar măsurarea rezultatelor implementării acestora la nivel macroeconomic nu se poate face fără să se utilizeze ansamblul de indicatori produşi de statistica oficială şi toate acestea pot fi realizate doar cu ajutorul celei mai importante resurse a instituţiei şi anume resursa umană. Ar fi regretabil să se ajungă la încetarea activităţii ca urmare a ignorării continue de către factorii decidenţi a numeroaselor solicitări ale salariaţilor INS, fapt ce ar duce la încetarea furnizării de date atât pe plan intern cât şi extern (Eurostat)”, explică SINSB.