E o modă printre locuitorii oraşului: mulţi visează să se mute cu arme şi bagaje la ţară, fără să ştie exact ce îi aşteaptă acolo, cum vor lucra, unde îşi vor da copiii la şcoală. Un bucureştean originar din Vâlcea, refugiat, din cauză de pandemie, în satul natal, a găsit soluţia: un ghid de relocare de la asfalt la curte.
Când s-a decretat starea de urgenţă, Octavian Viorel, specialist în comunicare, s-a mutat cu toată familia în Slătioara, Vâlcea. Acolo s-a întâlnit cu scriitorul şi traducătorul Marius Chivu şi, la o ţuică, la un vin, au pus ţara la cale. Mai precis, s-au gândit să vină în ajutorul orăşenilor care ar vrea să schimbe definitiv peisajul.
„Cei de la oraş au anumite aşteptări: internet, apă caldă, canalizare, servicii de curierat. Am zis, hai să analizăm comuna Slătioara şi să vedem ce poate ea să le ofere nou-veniţilor, ca să creăm o comunitate durabilă, fără încercări eşuate”, spune el.
Localitate-fanion
Cât a stat la ţară, Octavian nu s-a dat în lături de la muncile pământului, iar cei doi băieţi ai lui au alergat, s-au jucat cu animăluţele din ogradă şi au învăţat nume noi de plante.
Observând că multe gospodării erau nelocuite, a intrat pe diverse grupuri de Facebook, cu orăşeni care voiau să emigreze în rural. Dorinţele lor nu erau însă bine structurate: „Mi-am dat seama că e nevoie să le oferim oamenilor o localitate-fanion, în care să ştie exact ce-i aşteaptă şi ce posibilități au”.
Made in Slătioara
Primul pas a fost să discute cu edilul comunei, apoi să creeze un think tank, un grup de specialiști în sociologie, antreprenoriat, educație, arhitectură, mediu și calitate a vieții, care să analizeze localitatea pe mai multe paliere: cine sunt sătenii, care sunt resursele zonei şi ce afaceri se pot dezvolta. Octavian a găsit şi o bancă, gata să ofere finanţare celor care vor să-şi cumpere casă, teren ori să deschidă o afacere.
„O altă mentalitate pe care vrem s-o schimbăm este că, mutându-te la ţară, ajungi să mulgi vaca”, spune el. „Acum internetul are acoperire în rural, deci poţi să îţi continui jobul, să faci telemuncă sau să-ţi deschizi un mic atelier”. Octavian are în vedere inclusiv un brand comun, sub umbrela căruia să se vândă bunurile made in Slătioara.
Model de dezvoltare
S-au arătat deja primii „imigranţi”, lucru care a indicat şi un potenţial risc: anume, ca preţul terenurilor şi al caselor să crească nejustificat de mult. „Vrem să luăm legătura cu un specialist în audit imobiliar, care să stabilească preţul corect pentru fiecare gospodărie scoasă la vânzare”.
„Ghidul orăşeanului” va fi gata înainte de finele lui septembrie şi va oferi un model de dezvoltare şi altor comune din Vâlcea. Până atunci, pe pagina de Facebook a iniţiativei „Nişte orăşeni”, Octavian publică interviuri cu localnici, fotografii cu peisaje, cu biserica Vioreşti şi fresca ei cu potecaşi – grănicerii de altădată.
Slătioara are 3.000 de suflete şi se află în mijlocul tuturor lucrurilor: e la jumătatea distanţei dintre Bucureşti şi Timişoara, dintre Râmnicu Vâlcea şi Târgu Jiu. E locul de baştină al scriitorului Dinu Săraru. În afară de peisaje, peşteri şi piramide de pământ, se laudă cu drumuri asfaltate, apă curentă, trei grădiniţe şi o şcoală.
Rezultatul final al cercetării va fi disponibil pe www.nisteoraseni.ro.