Gina Pistol e nostalgică după copilăria petrecută în curtea bunicilor: Mi-e dor de laptele fiert în ceaunul în care s-a făcut mămăliga”! De luni, o poți vedea prezentând “Chefi la cuțite”, la Antena 1

Gina Pistol, una dintre cele mai atrăgătoare prezenta­toare din România, reintră luni în atenţia telespectatori­lor, odată cu debutul unui nou sezon al emisiunii “Chefi la cuţite”, de la Antena 1. Vedeta ne-a oferit detalii din culisele show-ului culinar, ne-a povestit cum a evoluat de la reprezentaţiile din curtea casei bunicilor la platourile marilor televiziuni, dar şi ce relaţie are cu cei trei chefi, Florin Dumitrescu, Sorin Bontea şi Cătălin Scărlătescu.

Jurnalul Naţional: Ai plecat de jos şi ai ajuns sus. Cum ai reuşit?

Gina Pistol: Am visat mereu că locul meu este pe scenă. Am fost un copil ve­sel, deschis, simpatic. Obiș­nuiam să le cânt bunicilor, vecinilor de la țară. Aveam succes, eram aplaudată. Și... uite-mă acum pe scenă, în lumina reflectoarelor.

Ce le sfătuieşti pe tinere să facă pentru a răzbate în viaţă?

Nu pot să dau sfaturi. Oamenii sunt diferiți, expe­riențele trăite, de asemenea, învățăturile trase de pe urma lor, la fel, diferite. Este ca și cum ți-așspune o rețetă, însă tu folosești ingredientele pe care le ai, altele decât cele uti­lizate de mine. Ideea e să-ți dorești să înveți, să te cu­noști, să te autoeduci. Să știi ce vrei. Să visezi. Să nu lași pe nimeni să-ți spună ce este mai bine pentru tine. Doar tu știi ce este mai bine pen­tru tine. Cam asta am făcut eu. Însă, nu uita, mereu, să te respecți și să-l respecți pe cel de lângă tine!

Ce relaţie ai cu cei trei chefi? De cine eşti mai apropiată?

Pe cei trei chefi îi cu­nosc de ceva vreme. Chiar dacă sunt duri în competiție, mi-au fost simpatici din pri­ma. Iar după ce am ajuns să-i cunosc mai bine, vă spun că îmi sunt foarte, foarte dragi. Sunt oameni buni şi amu­zanți. Iar mie îmi place să am în jurul meu oameni buni. Asta mă face să cresc frumos.

Vă petreceţi şi timpul li­ber împreună sau vă vedeţi doar la locul de muncă?

Petrecem destul de mult timp împreună. De fapt, cu toată echipa de producție, cu concurenții. E o legătură frumoasă. Însă dintre cei trei chefi, doar Cătălin mai iese la un ceai dansant cu mine. Că-i burlac și are timp (când nu muncește ca nebunul).

Ţi-au făcut vreo farsă pe parcursul emisiunii? Tu le-ai făcut vreuna?

Aaaaaa, dar noi ne ținem de șotii mereu! De cele mai multe ori fac echipă cu Că­tălin. Îi soatem din sărite pe ceilalți chefi cu selfie-urile noastre. Însă, de cele mai multe ori, ne facem poze doar ca să-i enervăm pe ei.

Ce mâncăruri îţi plac cel mai mult?

Îmi place mâncarea de mazăre. Însă îmi este dor de bucatele pe care mi le făcea mamaia. Mâncarea de fa­sole sau de cartofi la ceaun, pe vatră. Laptele vărsat în ceaunul în care s-a fiert mă­măliga. Îmi este dor să mă­nânc din vase de lut pe masa mică și rotundă din lemn. Îi mulțumesc lui Dumnezeu tot timpul pentru copilăria petrecută la țară alături de bunici. Acea perioadă m-a făcut omul de azi.

Cât de des găteşti acasă?

Nu prea gătesc. O fac doar când invităm prieteni la masă. Dar zilnic fac salate şi mici gustări.

Eşti cusurgie când iei masa la restaurant? Simţi nevoia să-i transmiţi ceva bucătarului ca să-i iasă mâncarea mai gustoasă?

Nuuuuu! I-am respectat mereu pe cei din bucătărie, pentru că știu cât de mult muncesc ca să scoată o far­furie. Dacă nu este ceva cum trebuie, prefer s-o spun în­tr-o manieră frumoasă.

Ce mâncare îţi dă cele mai multe bătăi de cap?

Sarmalele! Pentru că nu am răbdare să le împachetez. După a zecea sarma, încep deja să mă plictisesc.

Te declari o pofticioasă.

Oooo, îmi place mânca­rea! Îmi este destul de greu să mă abțin sau să mă opresc doar la a gusta puțin din ceva. Fac parte din generația “dacă nu mănânci tot, nu ieși afară la joacă” și se pare că pe tiparul acesta am rămas blo­cată. Eu când mănânc, mă­nânc!

Care e atmosfera la filmări­le emisiu­nii?

Fil­măm destul de multe ore pe zi. În pauze, când stau de vorbă cu concurenții, aceștia îmi spun că nu se așteptau să fie atât de greu. Însă, de cele mai multe ori, glumim, facem poze, vorbim despre mâncare, nu au fost situații încordate sau far­furii aruncate.

Ţi se spune “Mitralieră”…

… Pentru că nu mă cheamă Neacșu, ca pe mama.

Îţi menţii declaraţia potri­vit căreia la anul vei deveni mămică?

Am declarat că am început să mă gândesc serios la acest lucru. N-am stabilit un termen.

Ai mai parcurge un drum gen El Camino? (n.r. Gina a mers în acest an circa 1.000 km pe jos, pe această cărare iniţiati­că) Ce ai învăţat din această experienţă de viaţă?

Da! Anul viitor așvrea să-l iau și pe fratele meu pe acest drum sau măcar pe prima parte din el. N-am învățat nimic nou legat de mine (cred că am ajuns să mă cunosc destul de bine), însă experiența aceasta mi-a re­amintit niște lucruri, mi-a oferit multe alte lucruri simple și fru­moase, m-a făcut să înțeleg care sunt valo­rile în care merită să crezi.

Cum decurge o zi din viaţa ta?

Mă trezesc pe la 6.00-6.30, pentru că îmi place să-mi încep ziua în ritmul meu. Îmi fac o ca- fea mare. Apoi urmează aranja- tul, duşul, spălatul părului, pentru că la fiecare filmare îmi pla­ce să merg cu părul curat. Pe la 8.00-8.30 plec spre platou. Le dau binețe colegilor, urmează glume, cântece, râsete. Machiaj, păr, îmbrăcat. Se dă REC. Și mai ter­minăm pe la 12.00 - 1.00 - 2.00 dimineața.