La sfârşitul săptămânii trecute, Turcia a anunţat descoperirea unor zăcăminte evaluate la 320 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră, nu departe de perimetrului Neptun din apele teritoriale româneşti. Preşedintele Recep Tayyip Erdogan s-a grăbit să declare că ţara sa intenţionează să înceapă să utilizeze aceste resurse din 2023 şi să devină un exportator net de energie. În timp ce Turcia intră în cursa pentru pentru exploatarea zăcământului offshore plină de entuziasm şi speranţe, în România modificarea Legii offshore, cerută insistent de investitori, şi instituirea unui cadrul fiscal stimulativ şi predictibil vor rămâne în stadiu de promisiuni, cel puţin până după alegerile parlamentare, bifând astfel încă un an pierdut.
Locul unde au fost descoperite gazele naturale este perimetrul Tuna-1, situat la 150 de kilometri de coasta Turciei, la intersecţia dintre frontierele maritime ale Bulgariei şi României cu apele teritoriale ale Turciei şi aproape de blocul Neptun din România. Ambiţiile Turciei nu se opresc aici, ministrul Energiei declarând că se are în vedere şi o altă zonă, cu o suprafaţă de 6.000 de kilometri pătraţi. „Evaluările experţilor noştri arată că am putea avea depozite similare şi acolo”, a spus ministrul turc al Energiei. În ciuda entuziasmului care i-a cuprins pe oficialii turci, analiștii internaţionali rămân sceptici față de această descoperire, susţinând că, deşi valoarea zăcământului de gaze naturale este notabilă, constatarea nu este suficient de semnificativă pentru a remedia situaţia financiară a Turciei sau pentru a o transforma într-un centru energetic regional.
Turcia a consumat 45 de miliarde de metri cubi de gaz în 2019, în scădere de la aproximativ 50 - 55 de miliarde de metri cubi în urmă cu câțiva ani, iar factura importului de energie a fost de 41 de miliarde de dolari anul trecut.
Gazele nu acoperă deficitul de cont
Banca centrală a Turciei a cheltuit zeci de miliarde de dolari din rezervele sale în valută pentru a sprijini lira în acest an, dar în ciuda acestor eforturi, moneda naţională a continuat să se deprecieze în raport cu dolarul amerian, scrie site-ul turcesc ahvalnews.com, care citează o serie de analişti. Pe de altă parte, un boom al creditării de către băncile administrate de stat din Turcia a alimentat cererea pentru importuri și a majorat deficitul de cont curent al ţării. O încetinire a investițiilor străine, combinată cu scăderea încasărilor din turism, lasă Turciei puţine fonduri disponibile pentru finanţarea deficitului, ceea ce duce la creşterea îngrijorărilor pentru instabilitatea financiară și economică a ţării. În aceste condiţii, analiştii economici sunt sceptici cu privire la afirmația că descoperirea zăcământului de gaze ar elimina deficitul de cont curent al Turciei.
2023, un termen prea optimist
ermenul pentru începerea exploatării avansat de Ankara, anul 2023, este mai degrabă unul supraoptimist, decât unul realist. „Turcia este în faza de cercetare geologică. După ce se confirmă rezervele, vor trece la faza de dezvoltare, care înseamnă punerea pe poziţie a facilităţilor de exploatare şi transport. De la momentul descoperirii zăcământului şi până la punerea lui în exploatare vor trece ani”, spune Nicolae Turdean, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM). Nu trebuie uitat nici faptul că Turcia nu are experienţă în exploatarea zăcămintelor offshore la mare adâncime, iar punerea lui în exploatare necesită investiţii foarte mari. În aceste condiţii, turcii vor fi obligaţi să se asocieze cu o companie mare, cu experienţă în astfel de exploatări, cu resurse umane şi financiare, potrivit preşedintelui ANRM.
Rusia și Iranul, primii pierzători
Analiștii economici susţin că noua descoperire va face piața turcească a gazului mai competitivă și va crea provocări pentru furnizori. „Azerbaidjanul este în siguranță deocamdată, dar Rusia și Iranul ar putea pierde din exporturile de gaze după noua descoperire și din exporturile de GNL, care au crescut și ele. În cele din urmă, o parte din gaz ar putea fi exportat către vecini precum Bulgaria, Serbia și România, făcând concurenţă gazului rusesc”, este de părere Robin Mills, directorul executiv al companiei de consultanţă în domeniul energiei Qamar Energy, citat de thenational.ae.
România nu este afectată
Descoperirea Turciei nu afectează România în acest moment. Toată Europa este ţinută în mare parte de gaze ruseşti, iar diversificarea surselor de aprovizionare este esenţială în strategia Uniunii Europene. „România trebuie să rezolve problemele de natură legislativă, şi mă refer la Legea offshore, şi să înceapă exploatarea gazelor din Marea Neagră. Noi avem un consum de 14-15 miliarde normal metri cubi de gaze şi am ajuns să producem 10,5 miliarde. În aceste condiţii, exploatarea zăcământului descoperit de OMV Petrom şi ExxonMobil ar asigura consumul pieţei interne pentru 8-9 ani”, spune preşedintele ANRM.
Politica de mediu a UE, un pericol mai mare
„Pactul verde European” al Uniunii Europene, cunoscut sub denumirea de Green Deal, stabilește cele mai ambițioase ținte antipoluare din istorie. Documentul arată că executivul european vrea ca UE să devină, până în 2050, neutră din punctul de vedere al gazelor cu efect de seră şi tot până în 2050 creșterea economică să fie decuplată de utilizarea combustibililor fosili. Reducerea amprentei de carbon până în 2030 şi, în perspectivă, până în 2050, vizează nu doar exploatarea cărbunelui, ci şi a altor zăcămintele, categorie în care intră şi gazele. Din această perspectivă, asta ar însemna impunerea unor restricţii în exploatare, ceea ce ar putea face unele zăcăminte neinteresante. Or, pentru România, acesta este un risc major pe care, financiar, nu şi-l poate permite.
Am blocat investiţiile cu legislaţia
În urmă cu opt ani, în perimetrul Neptun din zona offshore a României la Marea Neagră, era anunţată cea mai mare descoperire de gaze, un zăcământ estimat la 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze. Companiile OMV Petrom şi ExxonMobil, care deţin părţi egale în proiectul Neptun, au amânat până acum începerea investiţiilor, acuzând un cadrul legal inadecvat pentru investiţii de o asemenea anvergură. În final, americanii de la Exxon au anunţat, anul trecut, că vor să se retragă din acest proiect şi să-şi vândă participaţia. Mai multe companii s-au arătat interesate de preluarea acestei participaţii, dar lucrurile sunt încă departe de a fi tranşate. Anul acesta, pe fondul pandemiei de coronavirus şi al crizei economice declanşate, discuţiile despre vânzarea participaţiei Exxon au stagnat.