România este statul UE cu cei mai mulți bugetari și are printre cele mai mari ponderi ale cheltuielilor din bugetul național cu salariile lor. Coaliția de guvernare a stabilit la începutul acestei săptămâni restructurarea aparatului bugetar, dar acest plan este mai mult o glumă. Per total, Executivul vrea să facă astfel economii de 6 miliarde de lei până la sfârșitul anului prin reducerea cheltuielilor, iar alte 6 miliarde vor veni din „asigurarea de noi venituri”. O exprimare plastică folosită de liderii coaliției de guvernare, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, care înseamnă, de fapt, taxe și impozite mai mari pentru persoane fizice, dar în special pentru firme.
Pentru reducerea cheltuielilor bugetare s-a ales însă varianta minimală, în condițiile în care Guvernul are nevoie de peste 40 de miliarde de lei pentru acoperirea găurii de la buget care se adaugă la deficitul bugetar prognozat pentru acest an de 68 de miliarde de lei. Restructurare înseamnă doar reducerea numărului de secretari de stat, a numărului de consilieri pe care îi au demnitarii și eliminarea a 200.000 de posturi care nu erau ocupate. În cea mai optimistă prognoză, vom avea la sfârșitul anului o gaură de circa 100 de miliarde de lei în buget (aproximativ 20 de miliarde de euro), în timp ce Guvernul speră să suplimenteze veniturile doar cu 12 miliarde de lei. În prezent, România este singura țară din UE aflată în procedura de deficit excesiv, iar acest lucru ar putea atrage sancțiuni din partea Bruxelles-ului pentru neîncadrarea în prevederile Pactului de Stabilitate și Creștere ce reglementează coordonarea politicii fiscale în spațiul UE. În esență, procedura e declanșată într-un stat membru UE dacă a trecut sau e pe cale să treacă pragul de deficit de 3% din PIB sau dacă are un nivel al datoriei publice de peste 60% din PIB, care nu scade anual cu două zecimi (în medie, în decursul a trei ani).
Salariile bugetarilor costă prea mult
Cheltuielile de personal au însumat în primul semestru al anului 63,08 miliarde de lei, în creştere cu 8,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu aparatul funcționăresc reprezintă un nivel de 4% din PIB, un procent similar cu cel din perioada similară a anului trecut. Raportate la veniturile bugetului general consolidat (criteriul de raportare folosit de Comisia Europeană), acestea au fost de 26%, un procent foarte mare pe care România nu și-l poate permite, după ce anul trecut ele au fost de 29,5%, al doilea cel mai mare din UE. Comparativ, media blocului comunitar a fost de 21,4% anul trecut, după ce în 2021 a fost de 22,4%. Dacă ne referim la Germania, cea mai puternică economie a Europei, ponderea a fost de numai 16,8% în 2022. Numărul angajatilor bugetari din administrația centrală din România a crescut în perioada februarie - mai 2023 de la 815.586 la 819.794, iar cel al salariaților din administrația locală de la 460.998 la 463.915.
Anul trecut, dintr-o 100 de lei colectați la bugetul de stat 29,5 lei s-au dus pentru plata bugetarilor, după ce în 2021 dintr-o 100 de lei încasați, 33,8 lei au mers pentru acoperirea salariilor angajaților la stat.
Veniturile ca procent în PIB, foarte scăzute
Pe lângă faptul că România alocă cel mai mare al doilea procent din venituri pentru plata salariilor din sectorul public, mai e o mare problemă. Ca pondere a veniturilor în PIB, țara noastră stă foarte prost, având a doua cea mai mică pondere din UE. Astfel, anul trecut ea a fost de 33,5%, după ce în 2021 a fost de 32,7%. Sub noi se mai află doar Irlanda, unde ponderea veniturilor bugetare în PIB a fost de 23% ( 23,2% în 2021). Media în UE a fost anul trecut de 46,5% (45,9% în 2021). Cel mai bine la acest capitol stau Franța, unde ponderea a fost în 2022 de 53,4% (52,6% în 2021), Finlanda cu 52,6% (50,6% în 2021) și Grecia, care a avut anul trecut o pondere de 50,2% (50,6% în 2021). Să mai amintim că Ungara înregistra anul trecut o pondere de 41,6%, Cehia 41%, Slovacia 40,2%, Polonia 39,8% și Bulgaria 38,5%.
Cei mai scumpi bugetari vs cei mai ieftini
Malta a înregistrat anul trecut cea mai mare pondere a cheltuielilor cu salariile în totalul veniturilor bugetare - 30,9% (32,9% în 2021). Ea a fost urmată de România - 29,5% (32,8% în 2021), Letonia - 29,4% (31,2% în 2021), Lituania - 28,3% (29,5% în 2021) și Danemarca - 28,2% (27,4% în 2021). Cele mai mici ponderi s-au înregistrat anul trecut în Grecia - 21,8% (22% în 2021), Austria - 20,9% (22% în 2021), Italia - 20,1% (20,5% în 2021), Țările de Jos - 19% (19,3% în 2021) și Germania - 16,8% (17,2% în 2021).
Dezmățul bugetar, decontat de mediul de afaceri
În timp ce restructurarea aparatului de stat este mai mult o furtună într-un pahar, în schimb, când vine vorba despre mediul de afaceri, aici Guvernul nu se mai joacă. Antreprenorii români care dețin microîntreprinderi se trezesc pentru a doua oară într-un an cu taxe mai mari, iar companiile care plătesc dividende trebuie să suporte a două mărire a impozitului tot într-un an de zile. Viitoarea ordonanță va modifica și completa Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Potrivit legislației în vigoare, actul normativ de modificare a Codului Fiscal ar trebui să intre în vigoare după minimum șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial, dar Guvernul a decis să ignore din nou această prevedere. Potrivit actului normativ pregătit de Guvern pentru majorarea taxelor și impozitelor, sunt prevăzute următoarele:
-Microîntreprinderile, taxate mai tare
a)1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 300.000 lei inclusiv și care nu desfășoară activitățile prevăzute la lit. pct. 2;
b) 3%, pentru microîntreprinderile care:
1. realizează venituri peste 300.000 lei;
2. desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activități de realizare a softului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentaţie n.c.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice, pentru activități ale notarilor și avocaților, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.
În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 300.000 lei și o rată a rentabilității de peste 30%, calculată ca raport între profitul net și venituri totale, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care se înregistrează acest caz”. Aceste măsuri vor intra în vigoare pe 1 octombrie;
-Impozitul pe dividende crește la 10%, după ce anul trecut crescuse de la 5 la 8%;
-În IT scutirea de impozit se va aplica doar pentru venituri brute de sub 10.000 lei. Partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu beneficiază de facilităţi fiscale. Măsura va intra în vigoare din septembrie;
Alte majorări de taxe
-Creșterea impozitului la vânzarea de locuințe. Va fi de 5% pentru vânzarea locuințelor deținute o perioadă mai mică de 3 ani și 3% pentru cele care depășesc această perioadă;
-Proprietăților imobiliare li se va aplica un impozit suplimentar de 1% pentru proprietățile cumulate a căror valoare depășesc 2,5 milioane lei. Impozitul se va calcula prin aplicarea unei cote de 1% asupra diferenței dintre suma valorilor impozabile individuale comunicate de către organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de 2.500.000 lei;