Limitarea locurilor de parcare, zone în care accesul este interzis și măsuri pe care autoritățile locale vor fi obligate să le ia pentru „limitarea utilizării autovehiculelor personale în interiorul orașelor” sunt doar câteva dintre prevederile acestei legi, adoptată, recent, de Senat și care este dezbătută, în procedură de urgență, la Camera Deputaților.
Denumită Legea „privind mobilitatea urbană durabilă”, această inițiativă ar avea drept scop „stabilirea condițiilor necesare pentru un sistem de mobilitate durabil, echitabil, eficient și incluziv pentru realizarea unor condiții mai bune, în zonele urbane și rurale, utilizând soluții verzi și digitale”.
La articolul 4 al proiectului de lege se precizează că mobilitatea urbană durabilă are la bază mai multe principii. Trei dintre ele atrag în mod deosebit atenția. Astfel, la litera „e” se vorbește despre „dezvoltarea orientată spre transport public – corelarea modalităților de transport cu densitate urbană”. La litera „f” se vorbește despre „încurajarea utilizării transportului alternativ, în detrimentul autovehiculelor personale”, iar la litera „h” se vorbește despre „dezvoltarea tuturor modurilor de transport, într-o manieră echitabilă, integrată și interoperabilă cu accent pe modurile de transport nepoluante”.
În același proiect de lege este introdus un capitol denumit „Planificarea mobilizării urbane durabile”, care introduce PMUB (Planul de Mobilitate Urbană Durabilă). La articolul 9, alineat 4, se precizează că „acest plan se adresează tuturor formelor de mobilitate și transport, incluzând transportul public și privat, de marfă și pasageri, motorizat și nemotorizat, în mișcare și în staționare. Acest PMUB devine obligatoriu pentru toate municipiile din România, începând cu data de 1 ianuarie 2026.
Război declarat „vehiculelor poluante”
Din cuprinsul articolului 10 al proiectului de lege aflăm care sunt „principalele direcții de acțiune care se vor avea în vedere la elaborarea PMUB”. La litera „b” se precizează: „promovarea mijloacelor de transport alternative și integrarea lor cu transportul public, pentru reducerea poluării”, în timp ce, la litera „c” se menționează: „redistribuirea spațiului străzii pentru împărțirea echitabilă a acestuia între transportul individual motorizat, transportul public și transportul nemotorizat”.
La litera „d” se vorbește despre direcția „mobilitatea cu emisii zero în transportul rutier”, iar seria continuă cu „dezvoltarea zonelor pietonale”, „promovarea transportului logistic ecologic” sau, foarte important, „creșterea numărului de utilizatori pentru modurile de transport prietenoase cu mediul, în detrimentul celor poluante, prin reducerea spațiilor de parcare/staționare destinate acestora”.
Mai departe, o altă direcție de acțiune propusă prin acest proiect de lege este „culegerea anuală de date statistice relevante despre obiceiurile de deplasare ale locuitorilor, care să sprijine serviciile de planificare în luarea unor decizii”.
Scăderea numărului de mașini la mia de locuitori
Lucrurile nu se opresc aici, pentru că în cuprinsul articolului 11 se vorbește despre „planificarea și proiectarea pentru mobilitatea urbană durabilă”, care va avea în vedere mai mulți factori, printre care enumerăm doar trei: „prioritizarea transportului public”, „diminuarea zgomotului/poluării fonice” și „scăderea numărului de vehicule la 1.000 de locuitori”. Scrie negru pe alb, la litera „n” a acestui articol.
Articolul 14 vine și cu mai multe elemente care pun în discuție mobilitatea independentă a locuitorilor unui oraș. Asta, deoarece se vorbește despre „reducerea dependenței de autovehicule personale, prin transport public accesibil” sau despre „stimularea utilizării transportului public, a mersului pe jos și cu bicicleta, prin introducerea unor taxe de parcare și reducerea volumului de parcări pentru autovehicule”.
De asemenea, se urmărește introducerea unor așa-numite Zone cu Emisii Scăzute (ZNSE), prin apariția „unor zone delimitate de către autoritatea publică locală în cadrul cărora se instituie interdicții pentru accesul autovehiculelor, în vederea îmbunătățirii calității aerului”. Despre aceste zone se vorbește și în cuprinsul articolului 24, unde se precizează că „accesul va fi permis pentru autovehicule care îndeplinesc cel puțin una dintre cele două condiții propuse: respectă standardele de emisii ale zonei sau achită tariful aferent zonei, dacă este cazul”. Aceste reguli nu se aplică vehiculelor aparținând sistemului național de apărare, ordine publică, siguranță națională, poliție, pompieri, salvare și transportul public de persoane.
Trecută fără probleme de Senat, inițiativa se află în procedură de urgență la Cameră
Un articol la fel de interesant din acest proiect de lege este 39, unde scrie că „autoritățile administrației publice locale vor lua măsuri care să limiteze utilizarea autovehiculelor personale în orașe”. O reglementare care pune, astfel, sub semnul întrebării mai multe drepturi constituționale, inclusiv dreptul la proprietatea privată și la folosirea proprietății private.
Se pare însă că această „revoluție verde” este un punctaj pe care autoritățile de la București vor să-l îndeplinească întocmai și la timp, fără prea multe discuții și dezbateri publice. Asta, deoarece, la data de 6 februarie 2023, proiectul a fost aprobat, prin redactarea unui raport de admitere, cu respingerea tuturor amendamentelor propuse, de către Comisia pentru Administrație a Senatului. Apoi, în aceeași zi, Plenul Senatului a adoptat proiectul de lege cu 97 de voturi pentru (PNL, PSD, UDMR și USR). Doar două voturi au fost împotrivă (exprimate de doi senatori neafiliați). Au mai existat 13 abțineri (11 de la AUR și doi neafiliați).
La data de 8 februarie, legea a fost transmisă Camerei Deputaților, care este for decizional, unde a fost aprobată dezbaterea în procedură de urgență. Comisiile pentru Administrație, pentru Transporturi și pentru Mediu au termen să depună raportul final până pe data de 22 februarie.