Legea adoptată de Parlament, privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea epidemiei de COVID-19, intră, începând de astăzi, în vigoare. Conform acestei legi, Parlamentul trebuie să aprobe declararea stării de alertă de către Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență (CNSSU). Numai că această stare de alertă a fost declarată deja, vineri, înainte de a intra în vigoare legea, în baza Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 21/2004, modificată joi, în ședința Executivului. În baza acestei OUG, a fost emisă și o Hotărâre a CNSSU, prin care au fost introduse o serie de interdicții și obligații constând în restrângerea sau condiționarea exercițiului unor drepturi și libertăți constituționale, pe perioada stării de alertă, cu toate că acest lucru se poate face numai prin lege.
Iară cum, de astăzi, la trei zile după așa-numita „relaxare” de după starea de urgență, România intră într-un paradox legislativ. Legea aprobată de Parlament, promulgată de președintele României, Klaus Iohannis, și publicată în Monitorul Oficial al României arată că starea de alertă se declară, la nivel național, de către Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, prin hotărâre, cu aprobarea Legislativului. Ea poate fi prelungită o singură dată, cu 30 de zile, conform acestei legi, act normativ care stabilește, totodată, și regimul sancțiunilor contravenționale care pot fi aplicate pentru nerespectarea măsurilor decise pentru această perioadă.
Numai că, la sfârșitul sptămânii trecute, Guvernul Orban a modificat, prin ordonanță, OUG 21/2004, privind managementul sistemului național al situațiilor de urgență, în sensul că se declară starea de urgență cu aprobarea primului ministru. Pe de altă parte, a fost modificată și prevederea conform căreia pe durata stării de urgență, care poate fi prelungită ori de câte ori este nevoie, Comitetul Național pentru Situații de Urgență este coordonat de vicepremierul cu atribuții în domeniul securității naționale, funcția fiind preluată de premierul Orban.
Cum se poate ieși din acest blocaj
Această Hotărâre a CNSSU se află în vigoare din data de 15 mai, iar în Anexă au fost stabilite o serie de obligații și interdicții care intră în contradicție cu ultima Decizie a Curții Constituționale, tot de săptămâna trecută, care a stabilit că nu pot fi restrânse sau afectate drepturi și libertăți constituționale prin Ordonanță de Urgență.
Odată cu intrarea în vigoare a legii însă - singura prin care pot fi restrânse, temporar, o serie de drepturi și libertăți -, în România vor exista, de facto, două stări de urgență. Prima, cea decisă de Guvern, prin Hotărâre a CNSSU, emisă în baza OUG 21/2004, și a doua, reglementată prin lege. Pentru a se intra în ordinea constituțională, juriștii arată că, practic, Executivul trebuie să emită două noi acte cu caracter administrativ. Primul este o decizie sau o hotărâre prin care să își înceteze efectele hotătărârea prin care a fost declarată starea de urgență anterior intrării în vigoare a legii, iar al doilea este emiterea unei noi hotărâri a CNSSU prin care să se mai declare o dată starea de alertă, pe care să o supună aprobării Parlamentului. În caz contrar, niciuna dintre limitările sau restrângerile de drepturi și libertăți instituite nu au suport constituțional.
Guvernul s-a grăbit să instituie starea de alertă, în baza unei Ordonanțe de Urgență. CCR a decis deja că prin OUG nu pot fi restrânse drepturi și libertăți