Compania Hidroelectrica a convocat Adunarea Generală Ordinară și Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor pentru data de 30 iulie 2026, la solicitarea acționarului majoritar, Statul Român prin Ministerul Energiei, care deține 80,0561% din capitalul social al companiei. Principalul punct de pe ordinea de zi a AGOA îl reprezintă aprobarea documentului intitulat „Perspectiva Ministerului Energiei asupra elementelor principale ce ar trebui incluse în strategia de investiții a Hidroelectrica S.A., ale cărei elemente se impun a fi integrate în viitoarea Scrisoare de așteptări”, document care va sta la baza orientării strategice a companiei în relația cu acționarul majoritar.
Activiștii de mediu de la ONG-ul Declic au lansat însă o petiție publică prin care cer stoparea finalizării hidrocentralelor începute înainte de 1989, iar compania să se concentreze doar pe retehnologizarea celor existente. Până ieri dimineață, petiția denumită „Vrem energie ieftină, modernizați hidrocentralele existente!” fusese semnată de 12.595 de persoane (până ieri la prânz), în condițiile în care obiectivul inițiatorilor este de a strânge 200.000 de semnături.
„Noi, semnatarele și semnatarii acestei petiții, vă solicităm să prioritizați, în strategia de investiții a Hidroelectrica pentru 2027-2030, retehnologizarea hidrocentralelor deja funcționale. Nu mai insistați să finalizați proiectele hidroenergetice concepute în perioada dictaturii comuniste, ineficiente energetic și declarate ilegale de instanțele de judecată”, cer inițiatorii demersului. Ei subliniază că: „Din 187 de hidrocentrale operate de Hidroelectrica, doar 5 au fost retehnologizate în ultimii 25 de ani. Restul de peste 180 rulează cu echipamente vechi, unele de peste 50 de ani”. Daniel-Cătălin Zamfir (PSD), Sebastian Burduja (PNL), Mircea Fechet (PNL), Tanczos Barna (UDMR) și Alfred Simonis (PSD) sunt politicienii nominalizați în petiție ca fiind printre persoanele care de-a lungul anilor au făcut un lobby puternic pentru „pentru finalizarea unor hidrocentrale în arii naturale protejate, sub pretextul independenței energetice a României”.
Declic lansează acuzații de corupție fără dovezi
Declic spune în petiție că finalizarea acestor șantiere înseamnă contracte uriașe de construcții, defrișări, excavări și turnări de betoane și lansează acuzații de corupție, fără însă a prezenta și dovezi. „Aceste bugete masive ajung adesea la firme de casă conectate politic, care fac lobby direct la liderii de partid pentru a menține șantierele deschise. Dacă statul ar recunoaște astăzi că aceste proiecte sunt ineficiente și trebuie abandonate, Curtea de Conturi și procurorii ar putea întreba: «Cine răspunde pentru sutele de milioane de euro irosite pe betoane în parcuri naționale?»”, acuză Declic.
Ce vor discuta acționarii Hidroelectrica
În cadrul AGEA, acționarii vor analiza actualizarea unor proiecte majore de investiții ale companiei începute înainte de 1989. Printre acestea se numără aprobarea noilor indicatori tehnico-economici pentru amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sectorul Cosmești-Movileni, care presupune renunțarea la lucrările aferente treptei Cosmești și continuarea investiției la treapta Movileni. De asemenea, acționarii vor fi informați cu privire la actualizarea indicatorilor tehnico-economici ai amenajării hidroenergetice Livezeni–Bumbești de pe râul Jiu, precum și la actualizarea devizului general pentru proiectul pilot „Sistem flotant panouri fotovoltaice – NUFĂRUL”, a cărui valoare este stabilită la aproximativ 59,5 milioane lei fără TVA.
Potrivit documentelor prezentate în solicitarea de convocare, Ministerul Energiei consideră că strategia de investiții a Hidroelectrica pentru perioada 2027 – 2030 trebuie să reflecte obiective mai ambițioase comparativ cu Planul de Administrare actual, pe baza unor analize cost beneficiu specifice, respectiv:
– dezvoltarea/ instalarea/ operarea/ achiziția de până la 1.500 MW putere instalată BEss, respectiv o capacitate de stocare de circa 6.000 MWh;
– dezvoltarea/ Instalarea/ operarea/ achiziția unui portofoliu de proiecte regenerabile noi (hidro – inclusiv CHEAP, eolian onshore și solar fotovoltaic) de peste 2.500 MW;
– retehnologizarea și modernizarea capacităților hidroenergetice existente, conform duratei de viață a hidroagregatelor aflate în exploatare.
S-a cerut un acord politic pentru susținerea proiectelor de investiții strategice, dar până acum nimic
După ce activiștii de mediu au reușit să blocheze la Înalta Curte de Casație și Justiție finalizarea lucrărilor la proiectul hidroenergetic Răstolița, în Parlament s-a cerut încheierea unui acord politic asupra investițiilor considerate critice pentru funcționarea statului român, de la energie și infrastructură până la apărare și resurse de apă. Inițiativa îi aparține deputatului PNL Mircea Fechet, care a fost și ministru al Mediului.
Blocarea hidrocentralei Răstolița, proiect început înainte de 1990 și ajuns la un stadiu de finalizare de aproape 98%, riscă să transforme România într-un exemplu de „autosabotare” a propriilor interese energetice și de securitate, a spus parlamentarul liberal. Într-o declarație politică făcută în Parlament, fostul ministru a adus în discuție costurile economice și strategice pe care trebuie să le suporte România din cauza întârzierilor care afectează marile proiecte de infrastructură, într-un moment în care statele europene accelerează investițiile în energie, infrastructură critică și securitate națională. „Într-o perioadă de competiție extremă, în care fiecare stat își face inventarul avantajelor strategice și accelerează investițiile în securitatea națională, România riscă să devină un exemplu, la nivel mondial, despre cum să ratezi milimetric finișul, după o cursă strânsă de decenii”, a declarat Mircea Fechet. Inițiativa sa a apărut după ce activiștii de mediu au reușit să blocheze la Înalta Curte de Casație și Justiție finalizarea lucrărilor la proiectul hidroenergetic Răstolița.
„Cu o putere instalată de 35,2 MW, hidrocentrala ar putea alimenta un oraș întreg de mărime medie. În plus, Răstolița are un rol major în protejarea comunităților de pe cursul mijlociu și inferior al râului Mureș împotriva viiturilor. Așadar, este un instrument strategic și o armă eficientă în lupta cu seceta și fenomenele extreme care lovesc tot mai des România”, a declarat Mircea Fechet în acest context.
La începutul acestui an, și Asociația Română a Antreprenorilor din Construcții (ARACO) a solicitat Guvernului repornirea în regim prioritar a 12 obiective de investiții în infrastructura hidroenergetică incluse inițial la finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În adresa transmisă premierului Ilie Bolojan, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), constructorii au cerut adoptarea unui calendar clar de implementare și identificare a surselor de finanțare, după ce finanțarea prin PNRR a fost ratată. Sunt proiecte începute înainte de 1989 și în care statul român a investit peste un miliard de euro, dar astăzi sunt muzee în aer liber. Multe dintre aceste proiecte au fost blocate în instanță de activiștii de mediu care reclamă că ele afectează site-uri din Natura 2000, în condițiile în care înființarea acestor zone naturale protejate s-a făcut ulterior demarării proiectelor energetice, ceea ce a făcut ca ele să fie blocate din cauza pierderii acordurilor de mediu chiar în faza finală, aproape de punerea lor în funcțiune. Deși au trecut aproape șapte luni de la solicitarea constructorilor, guvernul nu și-a găsit timp să le dea un răspuns.
1miliard de euro este suma investită de statul român în proiectele hidroenergetice majore ale Hidroelectrica începute în perioada regimului comunist (înainte de 1989) și rămase nefinalizate
Care erau proiectele hidroenergetice vizate de ARACO
Pe lista obiectivelor vizate de constructori figurau 12 proiecte. Toate începute înainte de 1989:
1.Răstolița (jud. Mureș) - Finalizată în proporție de peste 90%, blocată de avize de mediu;
2.Pașcani (jud. Iași) – Proiect pe râul Siret, acord de mediu pentru finalizare;
3-4-5.Bumbești - Livezeni (jud. Gorj) – Amplasată pe râul Jiu, proiect istoric blocat de litigiile privind ariile protejate;
6.Cornetu-Avrig (jud. Sibiu) – Amenajări pe sectorul de defileu al Oltului
7.Surduc-Siriu (jud. Buzău) – Investiție complexă cu un stadiu de execuție avansat;
8.Valea Sadului (jud. Sibiu) – Modernizări și extinderi ale capacităților existente;
9.Făgăraș-Hoghiz (jud. Brașov) – Proiecte de pe cursul mijlociu al Oltului;
10.Răstolița - Călimani (jud. Mureș) – Captări secundare și aducțiuni aferente nodului principal;
11-12. Cosmești – Movileni (jud. Galați) – Nod hidroenergetic pe Siretul Inferior.
Se dorea finalizarea lucrărilor până în 2026
România ar putea să-și adauge o producție de circa 2 TWh/an energie regenerabilă, dacă se vor finaliza obiective gestionate de compania Hidroelectrica aflate într-o stare avansată de realizare. Având în vedere caracterul strategic al acestor proiecte de investiții, a căror producție de energie reprezintă aproximativ 4% din producția anuală a țării, Ministerul Energiei propunea în 2022 ca pentru finalizarea lor să se acorde derogări de la legislația de mediu. Ele ar fi urmat să fie finalizate până în 2026, astfel încât să beneficieze de finanțări prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Fondurile PNRR au fost ratate din cauza blocării în justiție a lucrărilor, iar aceste proiecte continuă să fie muzee în aer liber, deși statul român a investit miliarde de lei. În prezent, peste 40% din energia României este produsă în 189 de hidrocentrale, cu o putere instalată de peste 6.500 MW. În privința proiectelor hidroenergetice începute înainte de 1989 și nefinalizat, iar cele mai importante sunt: Răstolița (Mureș) - în stadiu avansat de finalizare, cu o putere instalată de 35,2 MW; Livezeni Bumbești (65 MW), Pașcani Siret (12 MW), Cornetu Avrig (55 MW), Surduc Siriu (55 MW), Siret Cosmești Movileni (38 MW), Cerna Belareca (15 MW), Izbiceni Dunăre Islaz (29 MW).