Jurnalul.ro Cultură Arte Vizuale Ia românească a intrat în Patrimoniul mondial imaterial UNESCO

Ia românească a intrat în Patrimoniul mondial imaterial UNESCO

de Magdalena Popa Buluc    |   

« Ia românească a intrat în patrimoniul mondial imaterial UNESCO ! » Acesta este unul dintre evenimentele cu totul speciale petrecute pe 1 decembrie 2022, când în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental al UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial care se desfășoară la Rabat, Maroc, a fost adoptată decizia privind înscrierea elementului „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității.

Excelenţa sa doamna Simona Mirela Miculescu, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar, delegat permanent al României pe lângă UNESCO,  mărturisea : « Eu si echipa Delegației Permanente a României pe lângă UNESCO suntem foarte mândri că am participat din plin la acest extraordinar efort național de înscriere a cămășii cu altiță pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al umanității. Nu voi uita niciodată bucuria copleșitoare a acestei zile binecuvantate, care a stat sub semnul memorabilelor vorbe ale etnologului Sorin Apan: “Costumul traditional este un adevărat templu la purtator, o imago mundi...” Bravo tuturor celor implicați în generarea acestei victorii atât de muncite, dar, mai ales, profundă recunoştinţă comunităţilor şi asociaţiilor fără de care nu ne-am putea bucura de această comoară naţională, de această minunată secvenţă a memoriei colective, de acest fir rosu al istoriei noastre ancestrale... A fost, pentru noi, o săptămână de neuitat – de la magicul triumf al Operei Naţionale din Bucureşti pe scena UNESCO, până la entuziasmantele momente istorice pentru Patrimoniul imaterial românesc (şi, de acum, mondial): cele două simbolice cadouri făcute României de Ziua Naţională! – cămaşa cu altiţă şi calul lipiţan”.

            În cadrul reuniunii, reprezentanții celor două țări au prezentat informații privind contribuția elementului la vizibilitatea și semnificația patrimoniului cultural imaterial național și universal, conexiunea cu alte elemente de patrimoniu, dialogul între comunități, cercetători și ONG-uri, precum și măsurile de salvgardare implementate în comun de ambele state cu implicarea comunităților, purtătorilor și societății civile. Cele 24 de state membre ale Comitetului au apreciat valoarea elementului pentru identitatea culturală a celor două țări, funcțiile sociale ale acestuia, aportul la consolidarea dialogului între comunități și la incluziunea socială, precum și importanța măsurilor actuale și viitoare de salvgardare implementate în cooperare cu comunitățile de purtători, în vederea promovării cămășii cu altiță, inclusiv prin intermediul acțiunilor de educație formală și non-formală.

            Înscrierea în Lista Reprezentativă asigură o mai bună conștientizare a valorii acestei arte tradiționale, care a devenit, în ultimele decenii, un reper important de identitate națională, precum și a necesității de protecție a practicilor specifice de creație transmise din generație în generație, în cadrul comunităților de pe ambele maluri ale Prutului. Reușita de pe 1 decembrie 2022 se datorează, în cea mai mare măsură, generațiilor de creatori ai cămășii cu altiță, asigurarea transmiterii patrimoniului în cadrul comunităților purtătoare fiind unul dintre cele mai importante criterii care definesc acest element. În complexul proces de înscriere, implicarea comunităților de meșteri populari din cele două țări a reprezentat un aspect definitoriu al dosarului declarat câștigător.

            În urma deciziei din 1 decembrie, instituțiile culturale din cele două țări au datoria de a continua să încurajeze activ efortul remarcabil pe care aceste comunități și acești creatori îl fac în păstrarea și promovarea, de manieră durabilă, a elementelor de patrimoniu cultural imaterial.

Delegația României la Rabat a fost condusă de András István Demeter, secretar de stat în Ministerul Culturii, și le include pe Simona-Mirela Miculescu, ambasador, delegat permanent al României pe lângă UNESCO, și Ioana Baskerville, punctul focal pentru Convenția 2003.

Delegația Republicii Moldova a fost condusă de Sergiu Prodan, Ministrul Culturii al Republicii Moldova. Din aceasta au făcut parte: Corina Călugăru, ambasador, delegat permanent al Republicii Moldova pe lângă UNESCO și Andrei Prohin, expert în patrimoniul cultural imaterial.

Ministerele Culturii - responsabile de dosarul „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” - aduc mulțumiri pentru neprețuitul sprijin acordat de Ministerele Afacerilor Externe din România și Republica Moldova și de către echipele Delegațiilor permanente ale celor două state pe lângă UNESCO.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Subiecte în articol: unesco ia românească
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri