În ciuda creşterii economice-record, România se îndepărtează tot mai mult de criteriile de aderare la eurozonă, în loc să se apropie de aceste ţinte. Dacă în vara anului 2015 îndeplineam toate cele cinci criterii nominale, cunoscute şi drept criteriile de la Maastricht, în 2018 există riscul să mai bifăm doar două. Cele referitoare la cursul de schimb şi la datoria publică. În plus, am mai putea rata şi doi-trei indicatori din Tabloul de bord. În aceste condiții, o eventuală depunere a candidaturii de a adera la zona euro ar fi respinsă din start.
Politicile de relaxare fiscală şi salarială începute în vara anului 2015 şi accentuate pe parcursul anilor 2016 şi 2017 fac dificilă încadrarea în continuare în criteriile nominale. Cel mai mare pericol de depășire îl prezintă deficitul bugetului consolidat, situat la nivelul-limită de 3% din PIB. În plus, alte două criterii sunt în pericol, cel care se referă la inflaţie şi cel care monitorizează dobânzile pe termen lung, a declarat Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR). Inflaţia trebuie să fie mai mică sau egală cu 1,5 puncte procentuale peste media celor mai performanţi trei membri UE, iar dobânzile pe termen mediu nu pot trece decât cu două puncte peste media celor mai performanţi trei membri UE. Analiştii consideră că va fi foarte greu ca anul viitor să îndeplinim aceste ţinte.
Indicatorii de bord o iau razna
Dacă în 2014 şi 2015, ca urmare a reformelor întreprinse, România îndeplinea 13 din 14 indicatori ai Tabloului de bord (la egalitate cu Cehia şi Polonia, dar mai bine decât toate statele vest-europene), în prezent îndeplinește 12 (indicele de preţuri imobiliare a depășit între timp valoarea-prag de 6%) şi, în curând, va îndeplini doar 11 (indicele costului unitar cu forţa de muncă depășind valoarea-prag de 12%), arată datele BNR.
Convergenţa reală, doar în vis
Convergența reală presupune creșterea PIB potențial. La rândul său, aceasta presupune reforme structurale care să maximizeze componentele PIB potențial: capitalul, forţa de muncă, productivitatea totală a factorilor, spune Lazea. Acesta adaugă că numai o creștere economică bazată pe evoluția celor trei componente menţionate este sănătoasă şi sustenabilă în timp.
“O creștere economică bazată numai pe stimuli fiscali, salariali şi monetari nu este sustenabilă şi, mai devreme sau mai târziu, se va transforma într-o scădere economică” Valentin Lazea, economist-șef BNR
Experţii BNR consideră că un punct de plecare bun pentru realizarea convergenţei reale îl reprezintă Recomandările Specifice de Ţară pentru România, prezentate de Comisia Europeană în 22 mai 2017. Cele 16 domenii de interes au fost prioritizate şi bugetate corespunzător, rezultând un necesar de 18 miliarde de euro pe durata a patru ani, adică aproximativ 2,5% din PIB pe an.
Însă implementarea unui astfel de program ar însemna abținerea de la scăderi de impozite şi taxe, o colectare mai bună a impozitelor şi taxelor existente şi creșteri salariale doar în linie cu productivitatea, indexările pensiilor să rămână subunitare faţă de indexările salariale. Aplicarea unui asemenea program ar aduce câștiguri nu doar politice, ci şi economice, în interiorul aceluiași ciclu de guvernare de patru ani, spune Lazea.