În Rusia începe astăzi referendumul pentru modificarea Constituției din 1993, care îi permite preşedintelui Vladimir Putin să rămână şef al statului încă 16 ani, transmite Reuters.
Sunt așteptați la urne circa 110 milioane de alegători. Data oficială este 1 iulie, dar programul de votare a fost extins pentru a evita aglomeraţia, în contextul epidemiei de coronavirus.
Acesta fusese stabilit inițial fusese pentru 22 aprilie, dată care a fost apoi amânată.
Votanților li se vor asigura măşti de protecţie şi dezinfectanţi.
Putin a iniţiat reforma constituţională în ianuarie, iar parlamentul de la Moscova a adoptat-o cu o largă majoritate. Referendumul nu ar fi fost obligatoriu, dar preşedintele a dorit să îl organizeze.
Prin actuala Constituție, Putin ar fi trebuit să îşi încheie mandatul în 2024, însă noile modificări îi vor permite să candideze de două ori şi să rămână preşedinte până în 2036, când ar urma să împlinească 84 de ani.
Deşi susţinerea populară pentru Putin a scăzut, conform institutului independent de sondare a opiniei publice Levada, de la 79% în mai 2018, la 59% în mai 2020, rezultatul referendumului este sigur.
Textul noii Constituţii se găseşte deja în librării. Institutul de stat VTsIOM prognozează că modificarea legii fundamentale a Rusiei va fi aprobată de 67% - 76% dintre cei care se vor prezenta la urne.
Reforma acoperă şi alte domenii, în afara mandatelor prezidenţiale. Şeful statului va avea noi prerogative, cum ar fi numirea şi destituirea judecătorilor.
Este prevăzută indexarea pensiilor şi sunt înscrise în Constituţie 'credinţa în Dumnezeu' şi definiţia căsătoriei, ca uniune între un bărbat şi o femeie.
Opoziția reformei constituționale
Opoziţia rusă a criticat demersul lui Putin. Alexei Navalnîi, principalul oponent al preşedintelui, consideră că este un act populist, al cărui singur scop este să-i acorde acestuia șefia statului pe viață. El le-a cerut susţinătorilor săi să boicoteze votarea, susţinând că este 'ilegală, lipsită de sens şi periculoasă pentru sănătate'.
Şi Partidul Comunist, susţinător tradiţional al preşedintelui, este împotriva referendumului. Liderul formaţiunii, Ghenadi Ziuganov, a afirmat că Putin are deja 'mai multe puteri decât un ţar, un faraon şi un secretar general al Partidului Comunist la un loc'.
Campania pentru referendum a fost limitată de epidemie. Adunările populare anunţate în aprilie la Moscova au fost interzise, iar site-ul Niet, care strângea semnături împotriva modificării Constituţiei, a fost blocat de justiţie.
Vladimir Putin a fost ofiţer KGB și se află la putere, în calitate de preşedinte sau premier, din 1999. El susţine că nu s-a decis încă dacă va candida din nou la preşedinţie. Și-a declarat duminică intenţia de a pune capăt speculaţiilor privind un posibil succesor, evitând astfel perturbarea guvernării. 'Trebuie să muncim, nu să căutăm succesori, în caz contrar, în aproximativ doi ani, şi ştiu asta din proprie experienţă, ritmul normal de lucru în multe părţi din aparatul guvernamental va fi înlocuit de căutarea posibililor succesori'.
Andrei Kolesnikov, cercetător la Centrul Carnegie din Moscova, este de părere că 'deoarece preşedintele nu şi-a găsit un succesor, s-a numit pe sine însuşi'.