Ascensiunea economică rapidă a Indiei, devenită a cincea cea mai mare economie a lumii, i-a consolidat încrederea și influența în afacerile globale, unde a jucat un rol activ în gestionarea unor crize regionale, precum colapsul economic al Sri Lankăi sau cutremurul din Myanmar.
Tensiunile recente cu Pakistanul, marcate de schimburi de rachete, drone și lovituri aeriene soldate cu cel puțin 66 de morți, au reaprins însă sensibilitățile interne legate de Kashmir – un subiect extrem de fierbinte în politica indiană.
În condițiile în care autoritățile de la New Delhi oscilează între dorința de a menține relații bune cu Washingtonul, în special pe teme comerciale, și nevoia de a-și susține ferm poziția în problema Kashmirului, modul în care India va reuși să gestioneze această situație delicată va depinde în mare măsură de contextul politic intern și ar putea influența decisiv perspectivele de pace în regiune.
„India, probabil, nu este interesată de discuțiile extinse, pe care le presupune o încetare a focului. Menținerea acesteia va fi o provocare în sine.”, remarca, cu două zile în urmă, Michael Kugelman, analist specializat în Asia de Sud, aflat la Washington.
Într-un semn al fragilității armistițiului, ambele guverne s-au acuzat, sâmbătă seara, de încălcări grave ale acordului.
Kugelman, citat de Reuters, este de părere că armistițiul a fost „pus la punct în grabă”, în momentul culminant al tensiunilor.
Trump a declarat duminică, în urma anunțului privind încetarea focului, că intenționează să „crească substanțial schimburile comerciale cu ambele mari națiuni”.
De cealaltă parte, prim-ministrul indian, Narendra Modi, nu a comentat public conflictul de la izbucnirea sa.
India consideră Kashmirul parte integrantă a teritoriului său și respinge orice fel de negociere sau implicare a unui mediator extern. Atât India, cât și Pakistanul controlează părți din această regiune muntoasă, fiecare revendicând-o în întregime.
Cele două state au purtat două războaie și multiple conflicte pe tema Kashmirului, India acuzând Islamabadul că sprijină o insurecție armată în zonă – acuzație pe care Pakistanul o neagă.
„India a cedat presiunii SUA”
„Prin acceptarea întreruperii operațiunilor militare după doar trei zile, la insistențele Washingtonului, India atrage atenția internațională asupra disputei din Kashmir, nu asupra terorismului transfrontalier susținut de Pakistan, care a declanșat criza.”, remarcă Brahma Chellaney, analist indian în domeniul Apărării, citat de Reuters.
Timp de decenii după separarea celor două țări, în 1947, Occidentul a privit India și Pakistan printr-o prismă similară, în contextul conflictelor frecvente din Kashmir.
Această percepție s-a schimbat însă în ultimii ani, în parte datorită ascensiunii economice a Indiei, în contrast cu aparenta stagnare a Pakistanului, a cărui economie este de peste zece ori mai mică decât cea a vecinului său.
Cu toate acestea, propunerea președintelui Trump de a media o soluție pentru problema Kashmirului, precum și declarația secretarului de stat american, Marco Rubio, – potrivit căreia India și Pakistan ar urma să inițieze discuții mai ample într-o locație neutră – au provocat nemulțumire la New Delhi.
Pakistanul a mulțumit în repetate rânduri liderului de la Casa Albă pentru implicare, în timp ce India a refuzat să recunoască vreun rol extern în stabilirea armistițiului, susținând că acesta a fost convenit exclusiv între cele două state.
Între timp, analiștii și partidele de opoziție din India pun sub semnul întrebării eficiența strategică a atacurilor cu rachete lansate de New Delhi în Pakistan, miercurea trecută. Guvernul indian a justificat ofensiva ca reacție la un atac asupra unor turiști în Kashmir, soldat cu 26 de morți, pus pe seama Pakistanului, care a negat, bineînțeles, orice implicare.
Critici din interior
Prin atacarea unor ținte aflate pe teritoriul pakistanez, premierul Narendra Modi a demonstrat o disponibilitate pentru risc mult mai mare decât predecesorii săi. Armistițiul brusc l-a expus însă la critici neobișnuite, chiar și din interiorul partidului său.
Swapan Dasgupta, fost parlamentar din partea Partidului Bharatiya Janata (BJP), a declarat că armistițiul nu a fost bine primit în India, parțial din cauza modului în care „Trump a apărut din senin și și-a anunțat poziția categorică.”.
Principalul partid de opoziție, Partidul Congresului Național Indian, a cerut explicații oficiale din partea guvernului, în legătură cu „anunțurile privind încetarea focului, făcute de la Washington, D.C.”
„Am deschis oare ușa medierii de către terți?”, a întrebat purtătorul de cuvânt al Partidului Congresului, Jairam Ramesh, punând sub semnul întrebării poziția oficială a guvernului indian.
Deși luptele s-au oprit, relațiile dintre India și Pakistan rămân marcate de o serie de puncte tensionate, care vor testa fermitatea Indiei și ar putea-o determina să adopte o poziție mai dură.
Printre subiectele cele mai sensibile pentru Islamabad se numără „Tratatul apelor fluviului Indus”, suspendat de către India luna trecută.
Acest tratat este esențial pentru agricultura și producția de energie hidro din Pakistan, iar întreruperea sa a stârnit îngrijorări majore în rândul oficialilor și diplomaților pakistanezi.
„Pakistanul nu ar fi fost de acord cu un armistițiu fără garanții din partea SUA privind inițierea unui dialog mai amplu.”, afirmă Bilawal Bhutto Zardari, fost ministru de Externe și actual președinte al Partidului Poporului din Pakistan, care susține guvernul în funcție.
La rândul său, Moeed Yusuf, fost consilier pentru securitate națională al Pakistanului, a subliniat necesitatea unui acord cuprinzător pentru a ieși din cercul vicios al escaladărilor repetate din Kashmir.
„Problemele fundamentale persistă, iar la fiecare șase luni, un an, doi, trei ani, se întâmplă ceva similar și din nou ajungem în pragul unui război – într-un context marcat de prezența armelor nucleare.”, a avertizat el.