Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Consultările de la Palatul Cottroceni cu delegațiile partidelor parlamentare nu au condus la nicio concluzie cu privire la formarea unei noi majorități care să conducă la formarea unui nou guvern. PNL și USR au rămas încremenite în proiectul „fără PSD”, în timp ce PSD, UDMR și Minoritășile Naționale militează pentru refacerea coaliției de guvernare. Singurele variante aritmetice care pot strânge peste 233 de voturi sunt PSD-PNL-USR-UDMR-Minoritățile Naționale sau PSD-UDMR-Minoritățile Naționale, cu sprijinul SOS România, POT, PACE și neafiliați. Orice variantă de guvern cu AUR sau sprijinit de AUR este exclusă de președintele României și de către Kelemen Hunor. De cealaltă parte, un guvern PNL-USR, fără sprijinul PSD, este imposibilă din punct de vedere aritmetic. Varianta unui premier tehnocrat este, la rândul ei, inacceptabilă pentru reprezentanții partidelor politice. Doar PSD se arată interesat de o astfel de perspectivă, dar pe care ar susține-o doar în anumite condiții. Nicușor Dan a transmis la finalul consultărilor că negocierile vor continua până când se va găsi o formulă de guvern majoritar prooccidental.
Prima rundă de consultări oficiale, la Palatul Cotroceni, între președintele României, Nicușor Dan, și liderii partidelor reprezentate în Parlamentul României, în vederea formării unui nou Guvern, a accentuat și mai mult pozițiile antagonice dintre reprezentanții forțelor politice care au alcătuit fosta coaliție de guvernare. În timp ce PSD și UDMR militează pentru refacerea alianței, reprezentanții PNL și USR exclud participarea la orice formă de guvernare alături de PSD.
Ilie Bolojan a declarat, imediat după ce a ieșit de la întâlnirea cu Nicușor Dan, că, dacă PSD va face parte dintr-un guvern politic, PNL nu va face parte dintr-un asemenea Executiv. Mai mult, și dacă va fi propus un guvern condus de un premier tehnocrat, dar din care va face parte și PSD, PNL va rămâne în opoziție.
Această atitudine demonstrează faptul că actuala criză politică, care a culminat cu retragerea de către PSD a sprijinului politic acordat premierului Ilie Bolojan și care s-a soldat, la data de 5 mai 2026, cu dărâmarea Executivului prin moțiune de cenzură, este alimentată, în acest moment, aproape exclusiv de dorința lui Ilie Bolojan de a se menține la guvernare.
Ilie Bolojan știe că fără PSD nu poate fi constituit un Guvern care să treacă de votul Parlamentului. Asta, deoarece președintele României a exclus orice variantă de Executiv din care AUR să facă parte direct sau indirect.
Delegațiile au transmis președintelui doar ce exclud, fără variante de compromis
Concluziile desprinse în urma negocierilor de ieri sunt departe de a soluționa acestă criză. PSD dorește refacerea coaliției de guvernare, cu premier din partea PNL, altul decât Ilie Bolojan. Social-democrații nu exclud nici varianta unui premier tehnocrat, dar un guvern din care să facă parte miniștri politici din fosta coaliție. PSD ia în calcul și ipoteza preluării guvernării, alături de UDMR și de Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților, la care să se adauge și voturile din Parlament ale parlamentarilor din Opoziție, alții decât de la partidul AUR.
PNL și USR exclud, însă, să mai intre la guvernare împreună cu Partidul Social Democrat. De altfel, cele două partide exclude și instalarea unui premier tehnocrat din care să facă parte și PSD. Exclud, de asemenea, un guvern condus de un alt premier decât Ilie Bolojan.
Partidul AUR a concluzionat că vrea să intre la guvernare, cu un premier de la AUR și cu un program de guvernare al AUR. Formațiunea exclude să voteze un guvern din care AUR să nu facă parte. Președintele României a anunțat, în mai multe rânduri, că nu va nominaliza niciun candidat la funcția de prim-ministru care să conducă un guvern din care să facă parte AUR sau care să fie susținut din Parlament de AUR.
UDMR vrea, ca și PSD, refacerea fostei coaliții PSD – PNL – USR – UDMR – Grupul Minorităților Naționale, arătând că, în acest moment, orice altă formulă nu ar putea întruni o majoritate în Parlamentul României. UDMR exclude, de asemenea, orice colaborare cu cei de la AUR.
Ori refacerea Coaliției, ori guvern PSD, susținut de partidele din Opoziție
În aceste condiții, există conturată o realitate matematică în Parlament. O majoritate fără PNL și fără USR este posibilă, cum de altfel este posibilă și o majoritate fără PNL, USR și AUR. În schimb, o majoritate formată în jurul PSD este posibilă din punct de vedere aritmetic în Parlament.
Concret, PSD are, în acest moment, 129 de parlamentari (93 de deputați și 36 de senatori). AUR are 90 de parlamentari (62 de deputați și 28 de senatori). PNL, aflat pe locul al treilea, numără 75 de parlamentari (53 de deputați și 22 de senatori). Pe poziția a patra se află USR, cu 59 de parlamentari (40 de deputați și 19 senatori). UDMR se bazează pe 31 de parlamentari (21 de deputați și 10 senatori). Mai departe, Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale din Camera Deputaților numără 17 parlamentari, fostul grup POT are 16 deputați, SOS România are 15 deputați, grupurile parlamentare ale neafiliaților din Senat și din Camera Deputaților au 21 de parlamentari, iar Grupul PACE din Senat numără 11 parlamentari.
Pentru a trece la vot învestirea unui guvern, este nevoie de 233 de parlamentari. Iar din acest punct de vedere, există câteva variante matematice care să întrunească acest scor.
Prima variantă este refacerea coaliției PSD – PNL – USR – UDMR – Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților, care ar număra 311 parlamentari. O a doua variantă ar fi o coaliție PSD – PNL – UDMR – Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților, care ar strânge 252 de voturi.
Varianta PSD – AUR – SOS România – POT – Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților – PACE – Neafiliați ar însemna 299 de voturi.
PSD ar putea face, împreună cu UDMR și cu Minoritățile Naționale, un guvern minoritar, dar susținut din parlament de SOS România, POT, PACE și neafiliați, constând în 240 de voturi. Această variantă ar exclude necesitatea susținerii de către PNL și USR.
De cealaltă parte, o variantă PNL – USR – Minoritățile Naționale ar avea doar 182 de voturi. Insuficiente pentru a primi votul de învestitură.
Președintele României le cere partidelor să fie responsabile
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis, ieri, la finalul consultărilor, că, „în cadrul convorbirilor, fiecare delegație și-a prezentat poziția, și-a argumentat constrângerile și a precizat în ce condiții ar avea disponibilitatea de a participa la guvernare sau de a susține un nou Executiv”.
„Încă din discuțiile informale purtate după adoptarea moțiunii de cenzură, solicitarea mea a fost ca partidele să indice majoritatea pe care o pot coagula, în acord cu matematica parlamentară, care să poată asigura susținerea unui Guvern. Vom continua seria de consultări până când se va cristaliza o variantă de majoritate solidă, prooccidentală. Apelul meu public este același pe care l-am subliniat și în cadrul întâlnirilor de astăzi: este esențial ca partidele să dea dovadă de responsabilitate, de maturitate și să ajungă, într-un timp rezonabil, la un numitor comun, cu formule coerente și propuneri viabile”, a conchis Nicușor Dan.
La rândul său, liderul Minorităților Naționale, Varujan Pambuccian, a subliniat că discuțiile privind noul guvern nu trebuie grăbite și nici concentrate exclusiv pe numele viitorului premier. „Există o serie de lucruri pe care noi le-am spus astăzi. Primul lucru a fost că nu e bine să ne grăbim şi că nu e bine să legăm discuţiile de persoane. Este mult mai bine să le legăm de principii”, a declarat Varujan Pambuccian. Acesta a cerut o analiză a activității coaliției care a guvernat până la moțiunea de cenzură, pentru a identifica problemele și măsurile care nu au funcționat. „Trebuie să vedem ce a fost funcţional şi ce nu a fost în acordul de coaliţie, să vedem ce a funcţionat şi ce nu în măsurile care s-au luat”, a afirmat liderul grupului minorităților.
UDMR și Minoritățile Naționale fac apel la împăcare
De altfel, și Varujan Pambuccian consideră că stabilitatea politică poate fi asigurată doar prin refacerea unei majorități construite în jurul PNL și PSD. „De acolo să pornim o reconstrucţie a coaliţiei pe care noi o vedem obligatoriu în jurul unui nucleu PNL - PSD. Restul forţelor politice vin după aceea”, a spus acesta.
Liderul minorităților parlamentare a insistat asupra menținerii direcției euroatlantice a României, pe care o consideră nenegociabilă.
La rândul său, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, după consultările cu Nicușor Dan, că România are nevoie urgentă de un guvern susținut de o majoritate politică solidă, avertizând că un executiv minoritar nu ar putea rezista prea mult în actualul context politic și economic.
Hunor a afirmat că perioada următoare va fi una extrem de complicată și că este nevoie de responsabilitate politică pentru gestionarea anului 2026. „Ceea ce ne așteaptă în acest an, 2026, necesită responsabilitate politică și majoritate politică în spatele unui guvern, indiferent de cine este condus acel guvern și până la urmă indiferent de cine face parte din acel guvern”, a declarat Kelemen Hunor.
UDMR cere, asemenea PSD și Minorităților Naționale, refacerea coaliției sau formarea unei noi majorități. „Ar trebui încercat o refacere a coaliției, o majoritate sau o altă majoritate, dacă există o altă majoritate”, a transmis kelemen Hunor.
PSD nu a avansat, ieri, un nume de premier la consultările de la Palatul Cotroceni şi nu exclude „ab initio” varianta unui premier tehnocrat. „Noi n-am dat niciun nume, n-am avansat niciun nume de viitor premier. Ce pot să vă spun este că nu excludem ab initio varianta unui premier tehnocrat. În schimb, avem nişte condiţii minime pentru a accepta un premier tehnocrat. Asta înseamnă, în primul rând, să cunoască economia, să aibă o capacitate de dialog, ceea ce n-a avut Ilie Bolojan şi ăsta este unul din motivele pentru care a fost demis, şi trebuie să fie o persoană care să cunoască viaţa politică, lumea politică, pentru că un tehnocrat venit dintr-o anumită zonă care nu are legătură cu viaţa politică din România ar fi sortit eşecului”, a explicat, ieri, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir.
Mutație politico-legislativă în Parlamentul României
În tot acest conflict politic dintre PNL și USR, care vorbesc, deocamdată, de pe poziții ireconciliabile, războiul pentru putere creează inclusiv „mutații legislative” în Parlamentul României.
Spre exemplu, legea inițiată de PSD privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică, înregistrată la Senat cu o săptămână înaintea votului de la moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan și care a trecut, la data de 4 mai 2025, de votul Camerei Superioare a Parlamentului, a ajuns la Camera Deputaților, la vot final.
Conform fișei tehnice înregistrate la Camera Deputaților, în prezent, proiectul de lege prin care se interzice, până la data de 31 decembrie 2026, înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companiile și la societățile naționale la care statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de capital deținută, apare ca fiind inițiată sau cel puțin susținută cu semnătură de către 123 de deputați și senatori.
Ei bine, această listă cuprinde și doi proaspeți deputați PNL. Este vorba despre Alexandrin Moiseev și despre Petre Emanoil Neagu. Alexandrin Moiseev a fost ales deputat pe listele SOS România, în circumscripția electorală Botoșani. A stat la SOS România până în mai 2025, după care a devenit parlamentar neafiliat. În iunie 2025, s-a afiliat grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaților, din care a demisionat în mai 2026, când s-a afiliat grupului parlamentar al PNL din Camera Deputaților.
Petru Emanoil Neagu a fost ales deputat pe listele PSD în circumscripția electorală Buzău. A stat în PSD până în aprilie 2026, când s-a transferat la PNL. Va fi foarte interesant de văzut cum vor vota cei doi, în Plenul Camerei Deputaților, proiectul de lege pe care l-au semnat, acum, după ce au schimbat partidul.
Citește pe Antena3.ro
