Declinul industriei naționale de apărare a continuat anul acesta, iar datele Departamentul pentru Controlul Exporturilor (ANCEX) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe confirmă acest lucru. Valoarea exporturi a fost de doar 69,79 de milioane de euro în primul trimestru, sub cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, când a fost de aproape 74 de milioane de euro. Datele postate pe site-ul ANCEX nu includ însă și eventualele livrări de tehnică militară către Ucraina, ajutorul acordat acestei țări fiind secretizat. Principala destinație a exporturilor industriei românești a fost în primul trimestru Israel, țară aflată în război de la sfârșitului lui 2023.
În condițiile în care industria românească de apărare are un grad extrem de scăzut de tehnologizare din cauza lipsei investițiilor și a ignorării de ani de către autorități a Legii offsetului, principalul produs de export a fost în primele trei luni ale anului muniția (14,75 de milioane de euro).
Pe pozițiile următoare s-au plasat exporturile de vehicule aeriene nepilotate, motoare de aviaţie şi echipamente pentru aeronave, echipamente şi componente aferente (12,38 de milioane de euro) și agenţi toxici chimici sau biologici, agenţi pentru combaterea dezordinii publice (8,69 de milioane de euro).
Principale destinații de export
Israelul a fost principala destinație de export, aici trimitând produse în valoare de 14,20 de milioane de euro. Vorbim în principal despre bombe, torpile, rachete nedirijate și dirijate, alte dispozitive şi încărcături explozive (5,18 milioane de euro) și echipamente electronice militare (3,22 de milioane de euro). A doua destinație a fost Republica Cehă (13,38 de milioane de euro), iar pe pozițiile următoare au fost Belgia (10,35 de milioane de euro) și Germania (7,05 milioane de euro). În ceea ce privește vânzările către armata SUA, ele au fost la un nivel scăzut, de numai 1,10 milioane de euro. Ele au vizat exclusiv categoria de echipamente ML10, care include „aeronave, vehicule mai uşoare decât aerul, vehicule aeriene nepilotate, motoare de aviaţie şi echipamente pentru aeronave, echipamente şi componente aferente, special concepute sau modificate pentru utilizări militare”. În ceea ce privește exporturile către Republica Moldova, ele au fost zero.
România nu are în prezent nicio companie inclusă în TOP 100 global al companiilor din industria de apărare, după venituri. În același timp, Polonia, prin compania PGZ, și Cehia, prin Czechoslovak Group, au câte o companie inclusă în acest clasament, potrivit unei analize realizate de Erste Young (EY) Romania.
Romarm riscă să dispară, în lipsa reformelor structurale
Holdingul Romarm, care reunește 15 fabrici de armament și un centru de excelență în cercetare, dezvoltare și inovare, nu poate deveni competitiv în actualul cadru de funcționare și riscă să dispară în lipsa unei reforme structurale și a unei noi viziuni de business, avertizează directorul general al grupului, Răzvan Pîrcălăbescu. Acesta acuză politizarea situației și blocarea măsurilor de restructurare ale companiei, într-un comunicat remis marți Agerpres. Potrivit directorului general al Romarm, concluziile unei analize interne realizate după preluarea mandatului arată că principalele probleme sunt generate de modul greoi de luare a deciziilor, de ruptura dintre structura centrală a Romarm și filialele companiei, precum și de rolul limitat pe care îl are în prezent conducerea centrală.
„Structura centrală, în loc să coordoneze și să monitorizeze dezvoltarea filialelor, a fost menținută în principal ca o casă de comerț care realizează activități de intermediere”, afirmă Pîrcălăbescu. El a declarat că dezvoltarea bazei industriale de apărare a fost una dintre principalele teme discutate la summitul de la Ankara, la care a participat Romarm, și a atras atenția că România se confruntă cu un deficit major în acest domeniu.
Potrivit directorului general al companiei, numeroase active industriale au fost lăsate în paragină, investițiile au fost insuficiente, iar în ultimele trei decenii „mai mult s-a distrus, s-a devalizat și nu există nicio garanție că asta încă nu se întâmplă”. Conducerea Romarm susține că a transmis către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), Guvern și Administrația Prezidențială o serie de propuneri pentru reorganizarea și eficientizarea industriei naționale de apărare, se mai arată în comunicat. Potrivit lui Pîrcălăbescu, Guvernul și Administrația Prezidențială și-ar fi exprimat acordul de principiu față de direcțiile propuse, însă ministerul de resort nu ar fi inițiat demersurile necesare pentru punerea lor în aplicare. Directorul societății acuză, totodată, politizarea companiei, afirmând că atenția ministerului s-ar concentra asupra schimbării conducerii executive și administrative, în detrimentul măsurilor de dezvoltare a industriei de apărare.
„Din păcate, continuăm să nu punem accentul pe parteneriate și asociere cu companii puternice din industria mondială de armament care ne pot deschide accesul la tehnologia de ultima oră. Exporturile au scăzut în primul trimestru al anului și mă tem că, la cum arată lucrurile astăzi, până la sfârșitul anului scăderea exporturilor să fie și mai drastică față de anul trecut. Prin Programul SAFE avem acces la aproape 17 miliarde de euro, dar cei mai mulți bani pleacă direct afară, fără niciun beneficiu pentru industria națională de armament. Ieșirea recentă a lui Răzvan Pîrcălăbescu, directorului general al Romarm, care anunță un dezastru și mai mare dacă nu se schimbă structural organizarea Romarm, este foarte corectă și eu, ca președinte al alianței sindicatelor din apărare, sunt de acord cu poziția sa și îl susțin în acest demers pentru a impulsiona schimbarea. Guvernul nu vrea să înțeleagă că parteneriatele sunt șansa industriei noastre de apărare.
Constantin Bucuroiu, președintele Sindicatelor din Industria de Apărare, Aeronautică și Navală (ASIAAN)
România, Coreea de Sud și Grecia, cele mai puțin transparente țări în privința ajutoarelor acordate Ucrainei
De la începutul războiului din Ucraina, autoritățile de la București au decis să nu facă publice valoarea ajutoarelor acordate acestei țări. Tribunalul București a decis pe 9 iulie să oblige Guvernul României să comunice numărul și data hotărârilor prin care au fost aprobate ajutoare militare pentru Ucraina începând cu anul 2020, după ce APADOR-CH a contestat refuzul autorităților de a furniza aceste informații. Decizia instanței nu obligă însă Guvernul să publice valoarea ajutoarelor militare acordate Ucrainei. Totuși, aceste informații pot fi însă vizualizate, cel puțin parțial, pe site-ul Institutul Kiel pentru Economie Mondială din Germania care publică periodic diverse rapoarte privind ajutoarele militare și non-militare acordate de diverse țări Ucrainei.
Astfel, în perioada ianuarie 2022 - 30 aprilie 2026, România a acordat Ucrainei un ajutor militar în valoare de 410.000 de milioane de euro (este vorba în special despre donarea sistemului Patriot), ajutoare non-militare de 1,37 de miliarde de euro (aici datele sunt până la 28 februarie 2026). Institutul Kiel publică inclusiv un indice de transparență a datelor în funcție de nivelul de transparență al donatorului (5 = cel mai bun, 0 = cel mai puțin transparent). La nivel mondial, dintre cei 42 de donatori către Ucraina, Comisia Europeană și Elveția sunt cei mai transparenți donatori cu un indice de 4,9, în timp ce România are un indice de 1,7. Sub noi, la capitolul transparență se mai găsesc doar Coreea de Sud (1,6) și Grecia (1,1).