Printr-o modificare de standard ocupațional, specializarea s-a scindat în două module de câte 720 de ore, dar a scăzut și nivelul de școlarizare cerut, până la 10 sau chiar 8 clase. În acest fel, acum se poate încadra formarea de ghid în categoria celor ce pot obține diploma și în urma evaluării la un centru acreditat. Deocamdată nici nu există aceste centre de evaluare, dar o altă modificare le va face absolut necesare, pentru că tot după schimbarea legislației își pierd acreditarea și cei mai buni ghizi din România, formați înainte de 1990.
Formatorii de ghizi de turism care au cele mai bune școli din România s-au trezit cu cerințe suplimentare pentru a li se acredita cursurile, în timp ce standardele ocupaționale au fost modificate astfel încât să scadă foarte mult nivelul de studii necesare pentru cei care vor să facă aceste cursuri. Cei care fac această meserie de mulți ani spun că modificările care au fost făcute la nivel legislativ, din 2018 până acum, vor duce la scăderea calității serviciilor din domeniul turismului, urmând să fie băgate în faliment inclusiv agențiile de turism care vor lucra cu oameni incompetenți.
„Pentru a deveni ghid de turism trebuie să ai cel puțin bacalaureatul și să cunoști perfect măcar o limbă străină. Sunt foarte multe cunoștințe de cultură generală, de geografie, de istorie, de artă, antropologie culturală, psihologie și multe altele, pentru a putea practica această meserie, deci nu se poate înscrie oricine la aceste cursuri, pentru a deveni ghid de turism. Dacă s-a introdus posibilitatea de a face aceste cursuri de formare profesională inclusiv cineva care are doar 10 sau chiar 8 clase, în funcție de nivelul obligatoriu de școlarizare din perioada în care acea persoană a făcut școala, atunci vor ajunge ghizi niște oameni fără minime cunoștințe din domeniile necesare pentru a lucra în acest domeniu. Vor avea de suferit atât turiștii, cât și agențiile care vor angaja astfel de persoane, în baza acreditării obținute în urma cursului absolvit”, explică un formator din acest domeniu.
Acreditarea se poate obține prin evaluare
În spatele acestor modificări stau beneficiile pe care le vor avea centrele de evaluare, spun cei revoltați de situație. „Și ghizii BTT trebuie să se reautorizeze acum, iar condițiile care sunt cerute sunt noi. Ni se cer documente pe care unii dintre noi nu le mai avem și am ajuns să mergem să căutăm prin arhive, dar unii nu le găsesc. Schimbându-se standardul ocupațional și legislația, noi nu ne mai încadrăm în noile cerințe. Ghizii BTT erau în primul rând ghizi montani, dar acum le trebuie un certificat de competențe, dacă nu au apucat să se reatesteze. Singura șansă ar fi recunoașterea competențelor, care se poate face la un centru de evaluare, însă nu sunt astfel de centre”, a explicat, pentru Jurnalul, un ghid format la Biroul de Turism pentru Tineret (BTT), în anii ’80.
Toți ghizii BTT au făcut un an de școală de ghizi care era la nivelul considerat acum postuniversitar, iar ei își pierd acreditarea, dacă nu-și găsesc documentele cerute de noile ordine de ministru și alte acte normative din ultimii cinci ani. Reacreditarea se făcea și până acum o dată la cinci ani, dar numai prin reînnoirea legitimației și câteva verificări formale, dar s-au adăugat noi criterii, astfel încât să fie nevoie de crearea unor centre de evaluare - singurele care le-ar rezolva problema celor peste 7.000 de ghizi de turism din vechile generații.
Vor profita cei fără școală
În timp ce ghizii vechi au nevoie de aceste centre, alții care nu au școală vor putea profita de modificările legislative pentru a putea obține în câteva zile o astfel de acreditare, dacă merg la un centru de evaluare. „Este simplu: noi am format ghizi de turism la cursuri de 1.080 de ore, iar prin reducerea numărului de ore la 720 pentru fiecare modul și prin eliminarea necesității de a avea bacalaureatul, se va putea reîncadra formarea profesională a ghizilor în categoria meseriilor pentru care se poate obține certificat de calificare și în urma unei evaluări. Centrele de evaluare vor putea da astfel de certificate în trei zile, dacă persoana aduce adeverințe care să ateste că a lucrat ca ghid, fără a fi autorizat. Cel care solicită recunoașterea calificării la un astfel de centru de evaluare este supus unor probe de competențe și poate să prezinte niște adeverințe false, dar după evaluare va putea lucra la fel ca un absolvent de școală de 1.080 de ore, ceea ce nu este normal și va duce la distrugerea turismului românesc”, mai spune un formator.
Efectul de domino va afecta toată economia
Cei care sunt afectați de aceste modificări spun că ele au fost decise de Comitetul Sectorial, care de fapt este un ONG cu statut de utilitate publică. Acest comitet sectorial a creat noul standard ocupațional pe care l-a acreditat la Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) și astfel a impus noile reguli. Același comitet sectorial a-nceput să blocheze și reacreditările școlilor de ghizi, cerând lucruri suplimentare față de cele prevăzute de lege și chiar neavând atribuții în privința evaluării formatorilor. Mulți se pregătesc să depună plângeri în contencios administrativ, pentru situația în care au ajuns, după ce le-a fost blocată activitatea școlilor de ghizi.
Cei care au școli de ghizi se tem de faliment, pentru că în momentul în care se va putea obține acreditarea de ghid în câteva zile, pe sistemul de evaluare a competențelor, nu va mai dori nimeni să plătească peste 1.000 de euro și să meargă la cursuri de teorie și de practică timp de 9 luni, pentru a deveni ghid.
Astfel nu doar vor intra în faliment școlile de ghizi, ci va fi eliminat de pe piață un întreg sistem de formare profesională care până acum s-a bazat pe specialiști. Centrele de evaluare vor avea de câștigat, în detrimentul școlilor, dar cel mai mult va pierde industria ospitalității, dacă în locul ghizilor bine pregătiți vor ajunge să lucreze oameni fără prea multă școală care nu vor face față cerințelor din acest domeniu. Turiștii nemulțumiți vor da în judecată agențiile care angajează ghizi nepricepuți, iar de aici se poate declanșa un întreg fenomen negativ pentru economia României, pentru că turiștii ar putea renunța chiar la serviciile agențiilor, dacă acestea nu vor mai lucra cu profesioniști.