Raport devastator al Inspecției Judiciare cu privire la modul în care politicieni aflați la guvernare, lideri politici, reprezentanții ONG-urilor cunoscute generic sub denumirea „#rezist” și înalți funcționari publici au atacat, prin luări de poziție oficiale, comunicate de presă sau apariții în presă decizia prin care Tribunalul București a respins redeschiderea Dosarului „10 august”, dar și ordonanța de clasare dispusă de DIICOT în același dosar. Cel mai grav, în cuprinsul raportului, este evidențiată poziția actualului ministru al Justiției, Stelian Ion, de la USR, care este și parte „vătămată” în acest dosar și care a amenințat public că va umbla la statutul judecătorilor și procurorilor nemulțumit fiind de soluția din dosar. „Nu poți fi judecător și procuror în propria cauză și să-ți arogi astfel de calități din funcția oficială pe care o deții în stat”, se arată în documentul care a fost înaintat Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, spre a adopta o soluție legală.
Inspecția Judiciară a concluzionat că ministrul USR al Justiției, alături de alți politicieni și „activiști publici”, pe care îi vom nominaliza puțin mai jos, a încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, afectând grav independența justiției, după ce au atacat în termeni duri decizia Tribunalului București, din luna martie a acestui an, prin care s-a respins redeschiderea Dosarului „10 august”.
La data de 2 martie, Stelian Ion scria pe pagina sa de Facebook, fiind preluat de mai multe publicații apropiate USR și mișcărilor de tipul „#rezist”, însă și de presa independentă, că „am fost pe 10 august 2018 în Piața Victoriei, alături de prieteni și colegi. (…) Am inhalat gaze lacrimogene, iar unii dintre prietenii și colegii mei au fost bătuți și răniți. (…) Nu există stat de drept fără o justiție independentă și funcțională. De aceea, anomaliile sistemice trebuie eliminate”. Inspecția Judiciară, în documentul intitulat „Raport privind apărarea independenței autorității judecătorești în ansamblul său”, sub semnătura judecătorului Speranța Elena Defta și a procurorului Mihaela Hitruc, arată, însă, că din analiza acestor afirmații se acreditează ideea lipsei unei anchete eficiente a procurorului de caz, ratificată de soluția pronunțată de judecătorul de cameră preliminară, cu încălcarea principiului legalității. „Nimeni nu poate fi judecător/ procuror în propria cauză și este cu atât mai grav a-și aroga astfel de calități persoane cu calități oficiale în stat”, arată Inspecția Judiciară, care precizează că „se situează în afara limitelor admisibile ale discursului public într-un stat de drept abordarea ministrului Justiției, reprezentant al unei formațiuni politice și persoană vătămată în cauză de a promite adoptarea unor acte normative care să diminueze statutul judecătorilor și procurorilor, ca <
Se acuză presiuni pentru „soluții favorabile”
Conform documentului citat, „adoptarea unei asemenea poziții de forță și formularea unor aprecieri negative cu privire la activitatea judiciară desfășurată de procurori și de judecători în dosarul analizat induce în opinia publică ideea că statutul judecătorilor și procurorilor poate depinde de soluțiile <
Stelian Ion mai afirma, la acel moment, că „tocmai acesta este unul dintre obiectivele mandatului meu. Privind în ansamblu, sistemul de justiţie are nevoie de o reformă profundă, iar legile după care funcţionează trebuie îmbunătăţite. Sistemul pe care îl aşezăm acum le va garanta şi copiilor noştri că pot trăi aici, într-o ţară civilizată, în care domneşte legea, unde furtul este pedepsit ferm, iar munca este premiată. O ţară în care îşi pot exprima opiniile fără să li se pună pumnul în gură şi fără să fie gazaţi sau bătuţi”. Ulterior, ministrul Justiției a solicitat chiar Consiliului Superior al Magistraturii să ia atitudine față de această hotărâre judecătorească definitivă.
Premierul Cîțu, pe lista neagră
De altfel, însuși premierul Guvernului României, Florin Cîțu, este menționat în Raportul Inspecției Judiciare, printre cei care au avut poziții care au adus atingere independenței justiției, fiind identificat ca instigator al lui Stelian Ion.
În document este reprodusă o declarație a șefului Executivului, din data de 3 martie 2021, potrivit căreia: „Sunt dezamăgit (…). Am stat de vorbă cu ministrul Justiției, vom vedea dacă mai există alte căi de atac, dacă se poate face ceva sau nu în acest moment”.
Este atacată o decizie judecătorească definitivă. „Se caută soluții de continuare a anchetei penale”
Toată povestea începe în data de 11 martie 2021, când președintele CSM, Bogdan Mateescu, a înaintat Inspecției Judiciare cererea formulată de judecătoarea CSM Andrea Anamaria Chiș, privind apărarea independenței sistemului judiciar în ansamblul său față de afirmațiile din spațiul public referitoare la modul de instrumentare a Dosarului „10 august”, solicitând inspectorilor judiciari efectuarea verificărilor legale care se impun.
După efectuarea acestor verificări, Inspecția Judiciară a stabilit că, ulterior soluționării definitive a acestui dosar, în perioada 2-4 martie 2021, mai multe personalități publice din România, reprezentanți ai puterilor executivă și legislativă, cum ar fi prim-ministrul, ministrul Justiției, europarlamentari, reprezentanți ai partidelor politice aflate la guvernare, „fie în cadrul unor postări pe rețeaua de socializare Facebook, fie în cadrul unor interviuri și emisiuni radio-TV au făcut o serie de afirmații referitoare la legalitatea soluțiilor dispuse de procuror sau pronunțate de judecător, la funcționarea sistemului de justiție în ansamblul său, la activitatea procurorilor de caz, a procurorului șef al DIICOT și a judecătorului de cameră preliminară sau care au solicitat, după pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, identificarea de căi de continuare a anchetei penale față de persoanele pentru care se dispusese clasarea sau demararea unei anchete parlamentare care să aibă aceeași finalitate, respectiv de stabilire a persoanelor vinovate”.
În concluzia Raportului, se arată că, prin declarațiile publice, postările pe rețelele de socializare, astfel cum au fost preluate și prezentate în mass-media, s-a produs o încălcare a principiului separației și echilibrului puterilor în stat, „cu consecința scăderii încrederii cetățenilor în sistemul judiciar și, implicit, a afectării independenței autorității judecătorești”. Prin urmare, Inspecția Judiciară a propus, cu unanimitate de voturi, înaintarea acestui Raport Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a acționa conform legii.
Rareș Bogdan: „Justiția umblă cu capul spart”
Unul dintre politicienii care au afectat, conform acestui raport, independența justiției este europarlamentarul PNL Rareș Bogdan. Acesta, în perioada 2-3 martie, a declarat, pentru mai multe posturi de televiziune, că „astăzi, din păcate, după ce judecătorii au decis că dosarul nu se redeschide și că cei patru șefi ai Jandarmeriei din acest dosar (…) scapă fără niciun de cost în fața cetățenilor și a istoriei, am avut, încă o dată, imaginea unei țări abandonate, unde justiția umblă cu capul spart. (…) Noi am luptat pentru ca judecătorii, procurorii, ca justiția să fie liberă, ca politicul să nu se implice niciodată în actul de justiție. Faptul că, după trei ani de zile, nu se întâmplă nimic și tot ceea ce s-a întâmplat acolo e șters cu buretele, îmi arată că, din păcate, justiția din România nu a înțeles nimic din lupta românilor pentru libertate, pentru civism, dar și pentru o justiție complet liberă! Nu se poate așa ceva”.
Cu o altă ocazie, același Rareș Bogdan preciza că „este o decizie rușinoasă a justiției din România. Se dovedește că, după 30 de ani de la Revoluție, în continuare dreptatea umblă cu capul spart în această țară”.
Vlad Gheorghe: „Este un mare abuz”
Un alt personaj identificat de Inspecția Judiciară este europarlamentarul USR Vlad Gheorghe, care, în datele de 2 și 3 martie, la postul de televiziune Prima TV, a declarat că „este un mare abuz împotriva victimelor acelui 10 august infam deja. Ne vom uni, vom merge mai departe cu o acțiune împreună la CEDO care are scopul de a obliga autoritățile române să redeschidă și să cerceteze cum trebuie Dosarul <<10 august>> în justiția română. Statul român nu a reușit să acorde cetățeanului dreptul la justiție”.
Dacian Cioloș: „Nu este finalitatea pe care o așteptam eu”
Dacian Cioloș, la rândul său europarlamentar, este menționat în documentul citat cu o postare pe Facebook din 2 martie, în care scrie că „decizia de a nu redeschide Dosarul <<10 august>> nu este finalitatea pe care o așteptam eu și nici cetățenii acestei țări care au fost în Piața Victoriei. (…) Cetățenii trebuie să știe cine sunt cei pe care organele de anchetă penală par să nu îi găsească, Parlamentul României are căderea de a ancheta acele evenimente exact prin prisma responsabilităților de decizie politică ce au determinat comportamentul forțelor de ordine”.
Dan Barna: „O hotărâre stupefiantă”
Și un comunicat al USR a făcut obiectul verificărilor. În 2 martie, formațiunea aflată la guvernare scria că „decizia de astăzi a Tribunalului București de a respinge definitiv redeschiderea Dosarului <<10 august>> este una foarte tristă. Tristă pentru democrația românească”. Iar liderul partidului, vicepremierul Dan Barna, declara, pentru un site, pe 4 martie, că „e o decizie dezamăgitoare a justiției. O deciziei inexplicabilă. Mă aștept ca CSM să aibă un punct de vedere față de o hotărâre cel puțin stupefiantă. Adică era evident că a fost în afara legii ce s-a întâmplat acolo. Să ți se spună că totul e în regulă și nu e niciun vinovat… Justiția trebuie să își asume deciziile pe care le ia, pentru că e foarte greu să le spui cetățenilor că totul e în regulă”.
Aceeași atitudine au avut-o și celebrele ONG-uri prezente în Piața Victoriei în ultimii ani. Sunt nominalizate Comunitatea Declic, Corupția Ucide, Evoluție în Justiție, Geeks for Democracy, Inițiativa România, Resetarea, Reset Iași și Brașovul Civic, care au contestat printr-un comunicat „decizia judecătorului Daniela Mihaela Mihet, de la Tribunalul București, de clasare definitivă a dosarului 10 august”. „Astăzi, justiția și-a arătat fața întunecată. Am ieșit în stradă pentru a apăra independența justiției, am fost gazați și loviți, ca un judecător să-și bată joc de noi și să-i salveze pe vinovați. (…) DIICOT nu a făcut o anchetă corectă”, se mai arată în acel comunicat.