Un proiect al Ministerului Sănătăţii, care prevede suspendarea pentru 6 luni a exportului pentru 172 de medicamente (125 de citostatice și 47 de imunosupresoare), pe care pacienţii români nu le mai găsesc în România, a stârnit reacţii din partea producătorilor şi distribuitorilor de medicamente. Potrivit acestora, pe lângă faptul că este ilegală, măsura nu va avea efectul scontat de autorităţi, adică rezolvarea crizei ciotostaticelor.
Ministerul Sănătății a decis să suspende temporar - pentru 6 luni - exportul paralel de citostatice și imunosupresoare vitale pentru pacienții bolnavi de cancer sau care au suferit un transplant și care sunt insuficiente pe piața din România, potrivit unui proiect de ordin de ministru, pus în dezbatere publică pe site-ul instituţiei. „Documentul reglementează măsura de suspendare pentru o perioadă de şase luni, până la 31 martie 2020, a distribuţiei în afara teritoriului României pentru un număr limitat de medicamente cu risc crescut de discontinuitate în aprovizionare. Este vorba despre 125 de citostatice şi 47 de imunosupresoare vitale pentru asigurarea tratamentului pacienţilor cu afecţiuni oncologice şi al celor transplantaţi", a explicat, la finalul săptămânii trecute, ministrul Sorina Pintea.
Însă, Asociaţia Distribuitorilor Europeni de Medicamente (ADEM) susţine că Ministerul Sănătăţii propune interzicerea temporară a exportului paralel cu riscul încălcării principiilor Pieţei unice şi fără respectarea legislaţiei în vigoare. În cazul în care ar fi existat discontinuităţi care să pună în pericol sănătatea publică, autorităţile ar fi trebuit să emită o Alertă naţională privind scăderea stocurilor de medicamente sub un nivel minim acceptat şi, implicit, o „listă temporară sub observaţie” cu produsele interzise temporar de la export, care poate fi menţinută cel mult 14 zile, până la restabilirea stocurilor. Totodată, autorităţile nu pot restricţiona comerţul intracomunitar fără o analiză detaliată, mai spun reprezentanţii ADEM.
Şi reprezentanții producătorilor de medicamente spun că măsura nu va avea efectul anunțat, principala problemă fiind prețul prea mic fixat de stat în România, care limitează interesul deținătorilor de autorizații de punere pe piață (DAPP) de a vinde medicamente în România.
Expertul în politici de sănătate şi fost vicepreședinte al Agenției Naționale a Medicamentului (ANMDM), Vlad Mixich, consideră că pentru rezolvarea eternelor crize de medicamente din România, este nevoie de un set întreg de măsuri care diferă de la medicament la medicament. „Dacă pentru medicamente care sunt masiv exportate paralel - de exemplu, Dasatinib sau Vinorelbin -, interdicția poate rezolva crizele repetate, pentru cele care nu sunt deloc exportate paralel e nevoie de alte măsuri”, a afirmat Mixich, citat de hotnews.ro. Potrivit acestuia, cel puțin 54 de medicamente de pe lista de 172 de citostatice și imunosupresoare pentru care Ministerul Sănătății vrea să suspende exportul paralel nu au fost exportate, iar cauzele pentru care ele nu se găsesc în România ar putea fi cu totul altele.
În prezent, în România există o criză a citostaticelor, astfel că pacienții sunt nevoiți să își procure pe cont propriu medicamentele necesare. Prin urmare, cei care îşi permit își caută salvarea în farmaciile din străinătate, alții apelează la ONG-urile specializate şi nu puţini rămân pur şi simplu fără tratament.
Distribuitorii europeni de medicamente solicită reevaluarea listei de medicamente propuse pentru a fi interzise pentru şase luni de la export paralel, cu respectarea principiilor Pieţei unice europene.