Pentru sectorul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM) din România, cercetarea şi inovaţia sunt neinteresante, în condiţiile în care cele mai multe dintre ele sunt afaceri de subzistenţă, axate pe comerţ. Potrivit statisticii, dintre acestea, doar 10% au activitate de inovare, fapt ce plasează ţara noastră pe ultimul loc în UE. Programul comunitar Orizont 2020, care pune la dispoziţia IMM-urilor din UE trei miliarde de euro în exerciţiul financiar 2014-2020, a adus în România doar 400.000 de euro. O sumă care ne lasă la coada clasamentului, alături de Luxemburg, o ţară minusculă, recunoscută însă ca unul din centrii financiari ai Europei.
Potrivit Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EASME) din cadrul Comisiei Europene, cele mai multe fonduri pentru cercetare, dezvoltare, inovare au fost atrase de IMM-urile din Spania – 332,5 milioane de euro (18,2% din total), Italia – 179,1 milioane de euro (9,8%) şi Franţa – 169,3 milioane de euro (9,2%). România, cu 0,4 milioane de euro atrase, încheie plutonul UE, la mare distanţă de celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est. Cel mai bine plasată din aceste ţări este Polonia, cu 33,1 milioane de euro, ea fiind urmată de Ungaria, cu 27,1 milioane de euro, Cehia, cu 6,1 milioane de euro, în timp ce IMM-urile din Bulgaria se pot lăuda că au atras 1,8 milioane de euro.
Zero interes, zero finanţări
Dezinteresul IMM-urilor româneşti pentru inovaţie este total, lucru demonstrat de numărul de proiecte depuse per mia de IMM-uri, care este mai mic de două, iar finanţarea mai mică de 50 de euro. Pe de altă parte, finanţarea atrasă raportată la numărul de locuitori este atât de mică încât pentru România a fost asimilată cu zero.
Ministerul IMM-urilor, mult zgomot pentru nimic
O caracteristică regăsită în țările care au reuşit să atragă cele mai multe fonduri și să aibă o rată de succes mare a proiectelor este existenţa unei agenții naționale pentru inovare active, care acționează ca intermediar în relația cu IMM-urile, se arată într-un raport al Curţii de Conturi Europene. În schimb, în cele trei state membre care înregistrau cel mai scăzut nivel de participare (în comparație cu numărul de IMM-uri din țară) și cele mai scăzute rate de succes, cum este şi cazul României, nu există o astfel de agenție. România a avut chiar mai mult decât o agenţie, a avut un minister dedicat IMM-urilor, dar rezultatele activităţii sale au fost slabe.
Cehii şi ungurii, mai antreprenori decât românii
Datele Comisiei Europene arată că în Germania sunt înregistrate cele mai multe IMM-uri din UE, numărul lor fiind de peste 2,5 milioane. Polonia, cu cele peste 1,7 milioane de IMM-uri ale sale, ocupă locul doi, iar Cehia, o ţară cu o populaţie jumătate din cea a România, are un milion. Mai bine ca noi stă şi Ungaria, aici funcţionând 600.000 de companii mici şi mijlocii.
Indiferenţa IMM-urilor poate fi generalizată
Situaţia înregistrată în sectorul IMM-urilor poate fi însă generalizată pentru România. Deşi începând cu 2011 şi până în 2019 performanțele în materie de inovare ale UE au crescut, în medie, cu 8,8%, ţara noastră a rămas decuplată de acest trend, înregistrând, alături de Slovenia, cea mai puternică scădere a performanțelor în acest domeniu, potrivit unui raport al Comisiei Europene publicat în vara anului trecut. Cu un scor de 48,72, România a înregistrat o performanţă sub 50% din media europeană, fiind inclusă în ultima categorie, cea a „inovatorilor modeşti”.
Prin instrumentele dedicate IMM-urilor în cadrul Programului Orizont 2020, se pot obţine până la 500.000 de euro pentru realizarea studiilor de fezabilitate şi până la 2,5 milioane de euro pentru dezvoltarea poiectului şi promovarea lui.