Invitați excepționali, forță, anvergură și strălucire în sălile de concerte ale Festivalului în cele 20 de recitaluri care au adus în prim plan vioara și violoncelul și cele 19 concerte și recitaluri de pian incluse în programul din această ediție.
Doi dintre aceștia au evoluat luni, 9 septembrie, pe scena Ateneului Român, în concertul din seria Recitaluri și concerte camerale. Este vorba de violoncelistul rus Alexander Kniazev și de pianista bulgară Plamena Mangova, doi artiști internaționali de calibru, de o mare expresivitate.
În program: Sonata I în fa minor pentru pian şi violoncel – de George Enescu, Sonata nr.2 în fa major pentru violoncel și pian – de Johannes Brahms și Sonata în la major pentru vioară şi pian, în versiune pentru violoncel – de César Franck.
Caracterizat de revista britanică BBC Music drept ”un artist cu un simț incredibil al muzicii și o tehnică fenomenal de perfectă”, violoncelistul și organistul Alexander Kniazev, născut în 1961, la Moscova, este deja artist emerit al Rusiei. Absolvent al Conservatorului de Stat din Moscova la violoncel și al Conservatorului de Stat Nizhny-Novgorod la orgă, Alexander Kniazev este câștigător al unor concursuri internaționale reputate, cum ar fi competiția Ceaikovski de la Moscova, competiția UNISA din Africa de Sud și Concursul Cassado din Florența.
Ca solist, a cântat cu BBC Symphony Orchestra, Orchestre National de France, Orchestre de Paris, Tokyo Symphony Orchestra, Orchestra Sinfonica di Milano Giuseppe Verdi, Svetlanov State Academic Symphony Orchestra din Rusia, Orchestra Simfonică Ceaikovski, Orchestra Națională a Rusiei și evoluează în formația camerală Moscova Virtuosi. A colaborat cu numeroși interpreți de renume, printre care Kurt Masur, Yevgeny Svetlanov, Mstislav Rostropovich, Yuri Temirkanov, Neeme Järvi, Vladimir Fedoseyev, Mikhail Pletnev, Yuri Bashmet, Vladimir Spivakov, Vadim Repin, Sergei Krylov, Denis Matsuev, în trio cu Boris Berezovsky și Dmitry Makhtin și, mai nou, cu Nikolai Lugansky și Vadim Repin. Concertele lui Alexander Kniazev au fost recompensate cu ovații în întreaga lume, în săli prestigioase cum ar fi Concertgebouw din Amsterdam, Salle Pleyel și Théâtre des Champs Élysées din Paris, Palais des Beaux Arts din Bruxelles, Wigmore Hall și Royal Festival Hall din Londra, Mozarteum din Salzburg, Musikverein și Konzerthaus din Viena.
Discografia lui Alexander Kniazev include înregistrări cu lucrări de Bach, Mozart, Brahms, Rahmaninov, Șostakovici, Chopin, Franck, Ysaÿe, o antologie cu lucrări pentru violoncel de Reger, Concertul pentru violoncel, al lui Dvořák, Variațiunile lui Ceaikovski și piesele lui Bloch. Albumele lui au fost primite elogios de critică (Echo Klassik din Germania, Diapason din Franța) și au fost recompensate Premiul Gramophon al Marii Britanii. În prezent, Alexander Kniazev este solist la Filarmonicii din Moscova.
Pianista bulgară Plamena Mangova (născută în anul 1980) s-a făcut remarcată în competiția Queen Elisabeth, de la Bruxelles, în 2007. Premiul obținut aici a fost urmat de câștigarea unui Diapason d’Or de l’Année pentru primul ei album, dedicat lui Șostakovici.
Abilitățile ei de pianistă de concert au propulsat-o rapid pe marile scenele ale lumii, ea concertând acum alături de orchestre de renume, precum Orchestra Filarmonicii din Rotterdam, Orchestre Philharmonique de Radio France și Orchestra Simfonică Ceaikovski din Moscova. Plamena Mangova este, de asemenea, un muzician de cameră foarte căutat și interpretează regulat alături de artiști precum Maria João Pires, Boris Berezovsky, Augustin Dumay, Mihaela Martin, Jian Wang, Pascal Moragues, Alexei Ogrintchouk, Alexander Knyazev, Frans Helmerson, Nobuko Imai și Quatuor Ysaÿe.
Programul celor doi muzicieni a început cu Sonata I în fa minor pentru pian şi violoncel – de George Enescu, o compoziție în patru mișcări, dedicată de maestru lui Pablo Casals.
A urmat Sonata nr.2 în fa major pentru violoncel și pian – de Johannes Brahms, considerată de muzicologi ”un punct culminant în muzica de cameră din secolul al XIX-lea”, care presupune un dialog fin dozat între pian și violoncel. Programul s-a încheiat cu Sonata în la major pentru vioară şi pian, în versiune pentru violoncel – de César Franck. Inclusă pe lista capodoperelor artei muzicale mondiale, Sonata lui C. Frank este un omagiu adus lui Franz Lizst și Eugène Isaye – care a și primit de la Franck manuscrisul Sonatei ca dar în ziua nunții sale şi a devenit primul interpret al acesteia. Compusă în 1886, Sonata lui C. Frank reprezintă specificul stilistic al post-romantismului.
Un mozaic internațional de repertorii și personalități artistice
Festivalul le propune astăzi iubitorilor de muzică nume sonore ale scenei internaționale, precum tenorul Ronaldo Villazon numit de The Times „cel mai fermecător divo de azi”, pianista și dirijoarea canadiană Carrie-Ann Matheson, pianistul și compozitorul japonez Nobuyuki Tsujii, dar și artiști români de valoare precum violonista de origine română Mihaela Martin, ce vor aborda un repertoriu divers.
Anvergura muzicală a Festivalului Internațional George Enescu 2019 se poate compara doar cu dimensiunea sa internațională de excepție: în cele 23 de zile ale Festivalului și în cele 84 de concerte și recitaluri, peste 2.500 dintre cei mai valoroși muzicieni pe care îi are lumea în prezent, având 50 de naționalități, vor fi pe scenele din București. Un veritabil maraton muzical pentru melomani și muzicieni deopotrivă, care face din capitala României, pentru aproape o lună, nucleul luminos al muzicii clasice mondiale.
Tenorul mexican Rolando Villazón, unul dintre cei mai în vogă cântăreți de operă ai momentului, și pianista canadiană Carrie-Ann Matheson aduc pe scena Festivalului Enescu un recital de muzică spaniolă în primul eveniment al zilei de marți, 10 septembrie. Concertul are loc la Ateneul Român, de la ora 17.00, în seria Recitaluri și Concerte Camerale.
În program: Șapte cântece populare spaniole - de Manuel de Falla, Neu din „Patru melodii”– de Federico Mompou, Damunt de tu només les flors din „Combat del somni” – de Federico Mompou, Cântece clasice spaniole – de Fernando Obradors, Cinci cântece pentru copii – de Silvestre Revueltas, Las nubes – de Carlos Guastavino, Canción del árbol del olvido – de Alberto Ginastera, Coração triste – de Alberto Nepomuceno, Gitana - de Luis Antonio Calvo.
Aplaudat pe cele mai importante scene de operă din întreaga lume, Rolando Villazón s-a impus ca una dintre cele mai apreciate și iubite vedete din lumea muzicii și unul dintre cei mai importanți tenori contemporani. A fost numit de The Times „cel mai fermecător divo de azi”, iar de revista Crescendo „un mare cântăreț și un strălucitor animator, extrem de amuzant și profund totodată”. Artist versatil și prolific, Rolando Villazón este, de asemenea, regizor, romancier și vedetă TV. Timbrul său vocal special și prezența sa magnetică pe scenă i-a determinat pe critici să-l coteze „un artist autentic și uimitor, mereu în căutarea veridicității fără compromisuri ”(The Guardian).
Talentatul tenor, născut în Mexico City, a fost recompensat cu multe premii prestigioase de-a lungul carierei sale. Rolando Villazón a fost desemnat Chévalier de la L'Ordre des Arts et des Lettres, titlu de înalt prestigiu în domeniul artelor și literaturii din Franța. La începutul anului 2017, a fost numit ambasador al Fundației Mozarteum din Salzburg. Rolando Villazón acționează și ca ambasador al organizației de caritate Red Noses Clown Doctors International și este membru activ al Colegiului de Patafizică din Paris.
Tot în cadrul Festivalului Internațional George Enescu 2019, Rolando Villazón este în acest an curator al secțiunii Mozart Week in Residence.
Pianista și dirijoarea canadiană Carrie-Ann Matheson este o colaboratoare apropiată a dirijorului Fabio Luisi, care a numit-o în 2014 corepetitoare și dirijoare la Opera din Zurich. Anterior, ea a fost membră permanentă a echipei Metropolitan Opera din New York. A colaborat cu dirijori de prestigiu, precum James Levine, Daniel Barenboim, Daniele Gatti, Yannick Nézet-Séguin, Gianandrea Noseda, Marco Armiliato și mulți alții. Datorită interesului său deosebit pentru dezvoltarea profesională a tinerilor artiști, a fost corepetitoare permanentă în cadrul prestigiosului program de dezvoltare a artiștilor Lindemann Young Artist la Metropolitan Opera.
Carrie-Ann Matheson a debutat ca dirijor la Opera din Zürich în 2015 și de atunci a dirijat producțiile Slutchai de Oscar Strasnoy, Porcul fermecat de Jonathan Dove, precum și concertul de gală al Studioului Operei din 2017 și 2018. În stagiunea 2017/18, ea a preluat conducerea muzicală a operei de familie Ronja Räubertochter de Jörn Arnecke la Opera din Zurich.
În calitate de pianistă de acompaniament, Carrie-Ann Matheson a colaborat cu artiști de mare calibru, printre care Rolando Villazón, Jonas Kaufmann, Piotr Beczala, Joyce DiDonato, Susan Graham, Thomas Hampson, Luca Pisaroni, Barbara Bonney, Ruth Ann Swenson și Marilyn Horne.
Al doilea eveniment al serii aduce pe scena Festivalului un nou concert în care dimensiunea internațională este prezentă: un dirijor german, un reputat pianist japonez și o orchestră românească. Pe scena de la Sala Palatului, de la ora 20:00, va concerta Orchestra Română de Tineret, dirijată de Michael Sanderling. Solistul serii este pianistul Nobuyuki Tsujii.
Născut orb, pianistul și compozitorul japonez Nobuyuki Tsujii uluiește lumea cu talentul său muzical excepțional, el fiind inclus, la doar 30 de ani, în topurile internaționale cu cei mai buni muzicieni din lume. Impresionat de simțul lui muzical deosebit, John Giordano, directorul muzical și dirijorul Corpus Christi Symphony Orchestra, președintele juriului pentru competiția Cliburn, a mărturisit: "Este uimitor! Am închis ochii și este atât de fenomenal, încât este greu să-ți reții lacrimile. Nobu a cântat una dintre cele mai dificile piese de Beethoven, de o oră [Sonata nr. 29], fără cusur. Ceea ce este, în sine, ceva extraordinar, pentru orice muzician. Însă pentru un nevăzător, care a învățat după ureche, este ceva aproape de neconceput."
Nobu Tsujii este și un compozitor de mare talent. El compune multă muzică de film, creațiile sale ilustrând numeroase filmele japoneze de succes. În 2011, compozițiile sale i-au adus marele premiu al Japonia Film Critics Award. Nobu este foarte iubit în Japonia. Marea campioană japoneză de patinaj artistic, Midori Ito duce faima lui Nobu și imensa lui sensibilitate și în lumea sportului, patinând în cadrul unui eveniment mondial (Master Elite Oberstdorf 2011) pe muzica lui, „Whisper of the River”.
Marele pianist Van Cliburn a afirmat într-un interviu acordat după recitalul de debut al lui Tsujii la Carnegie Hall (în noiembrie 2011): „Ce emoție să auzi acest pianist genial, foarte talentat, fabulos. Am simțit prezența lui Dumnezeu în sală, atunci când a cântat. Sufletul său este atât de pur! Iar muzica lui este atât de minunată, încât poate să urce la infinit, până la cel mai înalt cer."
Sub bagheta dirijorului berlinez Michael Sanderling, pianistul Nobu Tsujii va dialoga cu Orchestra Română de Tineret. Aceasta s-a format în anul 2008, la inițiativa violoncelistului Marin Cazacu, ca un program artistic și educațional sprijinit de Fundația ”Prietenii Muzicii – Serafim Antropov”. În prezent, proiectul „Orchestra Română de Tineret – spirit enescian și tradiție europeană” implică diverse activități de dezvoltare creativă. Scopul programului este de a oferi posibilitatea de formare a muzicienilor în orchestră, de a asimila un repertoriu cât mai bogat prin participarea la cursuri de măiestrie și, cel mai important, de a cultiva plăcerea cântatului în ansamblu alături de dirijori și soliști de renume internațional, precum: Bogdan Băcanu, Sarah Chang, Amanda Forsyth, David Garrett, Stefan Geiger, Andrei Ioniță, Kristjan Järvi, Roman Kim, Elizabeth Leonskaja, Ivan Ludlow, Plamena Mangova, Valentina Naforniță, Olga Pasichnyk, Wave Quartet, Peter Sadlo, Olga Scheps, Emmanuel Séjourné, Aleksey Semenenko și Pinchas Zukerman.
Seara se încheie cu un spectacol din seria Concertelor de la miezul nopții. Pe scena Ateneului Român, de la ora 22:30, va evolua Orchestra de cameră București, sub bagheta lui Mădălin Voicu. Solistă va fi violonista de origine română Mihaela Martin.
În program: Introducere, Arie şi Presto – de B. Marcello, Concertul nr. 5 în la major pentru vioară şi orchestră – de W.A. Mozart și Simfonia nr. 85 „Regina” – de J. Haydn.
Violonista de origine română, Mihaela Martin, a dobândit reputația de a fi unul dintre cei mai de seamă virtuozi din generația sa. A început să studieze vioara la vârsta de cinci ani, cu tatăl ei, continuând mai târziu cu profesorul Ștefan Gheorghiu, elev al lui George Enescu și David Oistrach.
Talentul ei a fost recompensat cu numeroase premii și distincții internaționale (premiul doi la Concursul Ceaikovski din Moscova la doar 19 ani, marile premii la Montreal, Sion, Bruxelles ș.a.). Premiul I câștigat la Concursul Internațional de vioară din Indianapolis a propulsat-o către o carieră internațională susținută. Debutul său la Carnegie Hall în New York, a fost descris de New York Times ca fiind “unul dintre cele mai captivante concerte de debut ale anului”, iar după recitalul susținut la Biblioteca congresului, Washington Post scria: “Mihaela Martin va rămâne să înfrumusețeze lumea muzicală mulți ani de acum înainte… A cântat cu energie și virtuozitate, premise ale succesului. Concentrarea ei este absolută, este foarte sigură de sine și, mai mult decât atât, dovedește multă imaginație.”
Abordând un repertoriu vast, Mihaela Martin este o solistă foarte solicitată pe scenele din întreaga lume. Printre orchestrele cu care a concertat se numără BBC Symphony, Royal Philharmonic, Montreal Symphony, Mozarteum Salzburg, Gewandhaus Orchestra din Leipzig şi Hollywood Bowl. Printre dirijorii cu care a colaborat se numără Nikolaus Harnoncourt, Kurt Masur, Charles Dutoit și Neeme Järvi. Este invitată constant la festivaluri de muzică de cameră din întreaga lume. A colaborat cu muzicieni ca Martha Argerich, Yuri Bashmet, Elisabeth Leonskaja, Nobuko Imai, Leon Fleisher sau Menahem Pressler.
Dialogul dintre Orchestra de cameră București și solista Mihaela Martin se va derula sub bagheta dirijorului Mădălin Voicu. Fiu al violonistului Ion Voicu, el s-a apropiat inițial de studiul viorii, la Universitatea Națională de Muzică Bucureşti, iar ulterior s-a dedicat artei dirijorale. S-a bucurat, de-a lungul timpului, de îndrumarea unor muzicieni de prestigiu, precum Sergiu Celibidache, Carlo Zecchi, Corneliu Dumbrăveanu, Hans Swarowsky. Mădălin Voicu a fost dirijor al Filarmonicii „Oltenia” și al Filarmonicii „Paul Constantinescu”, fiind totodată un invitat permanent al orchestrelor de profil din țară, iar concertele susținute în străinătate s-au bucurat de aprecierea publicului și a criticii deopotrivă. Susține concerte alături de Orchestra de Cameră București, înființată de către violonistul Ion Voicu. Din anul 2001, Mădălin Voicu este membru de onoare al Academiei Franceze de Ştiinţe, Arte şi Litere.