Jurnalul.ro Ştiri Politică Iohannis întinde la maxim nervii lui Dragnea şi Tăriceanu

Iohannis întinde la maxim nervii lui Dragnea şi Tăriceanu

de Marius Gîrlașiu    |   

Preşedintele Klaus Iohannis nu a luat încă o decizie în privinţa celor trei propuneri făcute de PSD pentru Ministerul Dezvoltării, cel al Transporturilor şi cel al Fondurilor Europene. Surse politice susţin că şeful statului ar urma să respingă cel puţin una dintre nominalizări, cel vizat fiind baronul Paul Stănescu, urmărit penal într-un dosar redeschis de DNA în septembrie 2015.

 

Klaus Iohannis şi liderii PSD-ALDE au dus, ieri, un adevărat război al nervilor în legătură cu învestirea celor trei miniştri pe funcţiile vacante din Executiv. Administraţia Prezidenţială a anunţat că propunerile de numire a noilor miniştri (Paul Stănescu la Dezvol­tare, Felix Stroe la Trans­porturi şi Marius Nica la Fonduri Europene) au ajuns la Cotroceni, însă şeful statului a amânat o decizie în cazul acestora. În schimb, Iohannis a semnat decretele pentru promulgarea a trei legi de ratificare a Acordu­rilor existente între Guvernul României şi Guvernele din Germania, Macedonia şi Republica Moldova, punând la încercare răbdarea tandemului Dragnea-Tăriceanu. La rândul său, liderul ALDE a urmat exem­plul lui Liviu Dragnea şi a anunţat că nu va participa nici el la ceremonia de depunere a jurământului de către noii miniştri pe motiv că şeful statului nu mai recunoaşte principiul prezumţiei de nevinovăţie. Opoziţia a reacţionat şi ea în conflictul dintre preşedinte şi coaliţia de guvernare, USR cerându-i lui Iohannis să accepte în Guvern „doar persoane care respectă criteriile de inte­gritate şi profesionalism necesare înde­plinirii cu demnitate şi eficienţă a mandatelor ce le vor fi încredinţate”. Dacă se va ajunge la respingerea unuia dintre miniştri, n-ar fi pentru prima dată când preşedintele apelează la această prerogativă, în acest mandat.

 

Mihai Fifor: respins, apoi acceptat

În vara lui 2015, Klaus Iohannis a respins nominalizarea lui Mihai Fifor pentru funcția de ministru al Transpor­turilor, după demisia lui Ioan Rus. La acea vreme, premierul Victor Ponta se afla pe un pat de spital în Turcia, unde se operase l a genunchi. Preşedin­tele a apreciat că Fifor „nu are exper­tiza și experiența managerială necesare gestionării dome­niului complex al transporturilor”, motiv pentru care i-a cerut premierului Victor Ponta să facă o altă propunere, „care să întrunească condițiile necesare pentru a fi numită în funcția de membru al Guvernului”. Cu toate acestea, Iohannis nu a mai avut obiecţii la nominalizarea lui Fifor ca ministru al Economiei şi, ulterior, al Apărării, în Guvernul condus de Mihai Tudose.

 

Tăietorul de bilete, propus la Buget

În august 2014, preşedintele Traian Băsescu a respins propunerile de miniştri pentru Cultură şi Buget, posturi pentru care premierul Victor Ponta îi nominalizase pe Rozalia Biro şi Claudiu Manda, actualul şef al Comisiei SRI. Şeful statului a explicat respin­gerea celor doi, prin faptul că Rozalia Biro nu cunoaşte bine limba română, iar Claudiu Manda nu are suficientă experienţă. În privinţa Rozaliei Biro, Băsescu a spus că aceasta poate fi numită oricând la alte ministere, „dar nu la Ministerul Culturii unde cunoașterea limbii române este un lucru esențial”. „De la dânsa am aflat că nu are niciun biped în familie şi că în România se nasc tot mai puţini bipezi. Cred că avem o problemă complicată de înţelegere perfectă a limbii române”, a acuzat Băsescu. Referitor la propunerea pentru Buget, fostul şef de stat a spus că „cea mai complexă experienţă a domnului Claudiu Manda este legată de funcţia de director la Casa de Cultură a studenţilor din Craiova”. „Oameni buni, singurul calcul economic care se face acolo este valoarea biletelor rupte într-o zi de sâmbătă. Or, ministrul Buge­tului înseamnă mult mai mult. Încerc să-mi imaginez discuţiile cu FMI, UE, Banca Mondială (…) domnul Manda încercând să rezolve problema deficitului bugetar cu experienţa de la Casa de Cultură a studenţilor din Craiova”, a acuzat Băsescu.

Decizia CCR nr. 98 din februarie 2008: În exercitarea atribuţiilor prevăzute de art. 85 alin.(2) din Constituţie, Preşedintele României poate refuza, o singură dată, motivat, propunerea primului-ministru de numire a unei persoane în funcţia vacantă de ministru. Primul-ministru este obligat să propună o altă persoană.

Cu Norica Nicolai s-a ajuns la CCR

Un alt episod controversat s-a petrecut în ianuarie 2008, atunci când Traian Băsescu a respins-o pe Norica Nicolai (la acea vreme vicepreşedintele PNL), propusă de premierul Călin Popescu Tăriceanu pentru portofoliul Justiţiei. Băsescu a acuzat-o pe Norica Nicolai că în anul 1987, ca procuror la Procuratura locală Olteniţa, „a instru­mentat un dosar penal, în urma căruia o persoană nevinovată a fost condam­nată şi încarcerată”, din cauza unei confuzii de nume. O altă acuzaţie adusă actualului europarlamentar ALDE a fost că în anul 1991, tot ca procuror la Olte­niţa, a reprezentat ilegal un cetăţean străin, într-un proces de adopţie a unui copil din Bucureşti. Anterior, Băsescu invocase un episod în care o rudă a Noricăi Nicolai a folosit o cartelă de vot în Senat, fără a avea acest drept. „Anali­zând performanţa profesională şi inci­dentele profesionale ale doamnei Norica Nicolai, plus incidentele din Senat, am înţeles că adesea falsul este un mod de a lucra al doamnei Norica Nicolai atât profesional, cât şi politic. Din acest motiv nu o voi numi niciodată ministru al Justiţiei”, a explicat Băsescu. Ulterior, premierul C.P. Tăriceanu a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Preşe­dinte, însă CCR i-a dat dreptate lui Băsescu şi a decis (cu majoritate de voturi) că şeful statului „poate refuza o singură dată, motivat”, numirea unui ministru, în acest caz premierul fiind „obligat să propună o altă persoană”. Potrivit Deciziei nr. 98/2008, în cazul remanierii guverna­mentale se aplică acelaşi principiu care îi permite preşedin­telui să ceară Parla­m e n t u l u i reexaminarea unei legi o singură dată. „Aplicată la procesul de remaniere guvernamentală și de numire a unor miniștri în caz de vacanță a posturilor, această soluție este de natură să elimine blocajul ce s-ar genera prin eventualul refuz repetat al Președintelui de a numi un ministru la propunerea primului-mi­nistru”, a explicat Curtea, condusă la acea vreme de profesorul Ioan Vida. Din componenţa Curţii făcea parte şi actu­alul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader.

 

Dosarul lui Stănescu, „in rem”

DNA a confirmat, ieri, că „la data de 21 septembrie 2015, Tribunalul Olt a admis cererea de redeschidere a unui dosar penal ce fusese soluţionat anterior cu neînceperea urmăririi penale”. Este vorba despre dosarul în care senatorul Paul Stănescu, propus pentru Ministerul Dezvoltării, are calitatea de „învinuit” potrivit portalului instanţelor de judecată. „Având în vedere că în dosarul respectiv se desfăşoară acte de urmărire penală in rem (faţă de faptă), nu se pot oferi în acest moment alte detalii", a precizat Biroul de Informare şi Relaţii Publice al DNA. Pe lângă Paul Stănescu, fost preşedinte al CJ Olt, în acelaşi dosar de corupţie mai sunt implicaţi fostul ministru al Finanțelor - Darius Vâlcov şi fostul primar al municipiului Slatina - Minel Prina.

Ludovic Orban, preşedinte PNL: Sevill Shhaideh era mic copil faţă de Paul Stănescu. Stănescu este chintesenţa baronului PSD şi are toate caracteristicile negative pe care le au vechilii, satrapii ridicaţi de PSD. Are mentalitate de clan

 

Subiecte în articol: Klaus Iohannis
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri