După ce premierul Benjamin Netanyahu a anunțat că raidurile militare contra insurgenților palestinieni radicali vor continua atât timp cât va fi necesar, Israelul și-a intensificat vânătoarea de lideri Hamas în Fâșia Gaza. De cealaltă parte, nici organizația paramilitară islamistă nu s-a lăsat mai prejos, trimițând sute de rachete spre Israel. La mijloc a căzut populația civilă din orașul Gaza, dar și jurnaliști străini de la agenția de știri Associated Press și de la rețeaua de televiziune Al-Jazeera. Fără o strategie coerentă până acum pentru Orientul Mijlociu, șeful Casei Albe, Joe Biden, i-a sunat pe Netanyahu și pe președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, în încercarea de a calma spiritele. Demersul său diplomatic a fost urmat însă de cel mai sângeros atac de până acum din Gaza.
Armata israeliană a anunțat ieri că a distrus locuința din Gaza a unuia dintre cei mai importanți lideri ai Hamas, în cel de-al treilea atac de felul acesta lansat împotriva conducerii organizației teroriste în ultimele trei zile, la aproape o săptămână de la începerea raidurilor aeriene ale statului evreu în teritoriile palestiniene. Oficialitățile militare din Ierusalim au declarat că au bombardat casa celui mai important lider al Hamas aflat încă în Fâșia Gaza, Yehiyeh Sinwar, precum și pe cea a fratelui său, care, la rândul lui, ocupă o poziție-cheie, fiind responsabil cu logistica și recrutările în cadrul grupării radicale. Cu numai o zi înainte, israelienii distruseseră locuința lui Khalil al-Hayeh, figură extrem de cunoscută din aripa politică a Hamas. Eșalonul superior al Hamas se ascunde în Gaza și este foarte puțin probabil ca vreunul dintre liderii organizației să fi fost acasă în momentul atacurilor, relata, ieri, de la fața locului, agenția AP, comentând anunțul armatei israeliene.
Șeful Hamas, Ismail Haniyeh, își coordonează oamenii din Turcia și Qatar, două state care acordă sprijin politic organizației palestiniene. În timp ce Hamas și gruparea militantă palestiniană Jihadul Islamic susțin că 20 dintre insurgenții lor au fost uciși de la izbucnirea luptelor, în urmă cu o săptămână, israelienii spun că numărul acestora este, în realitate, mult mai mare. Până acum, potrivit bilanțurilor prezentate de agențiile de presă, Hamas și alte grupări fundamentaliste au lansat aproximativ 3.000 de rachete asupra Israelului, începând de lunea trecută, de la izbucnirea violențelor, într-o schimbare majoră a tacticii utilizate în ultimii ani de islamiști în conflictele cu statul evreu. Chiar dacă jumătate din proiectile nu și-au atins ținta sau au fost neutralizate de scutul antiaerian israelian, numeroase rachete au lovit orașe din Israel, provocând panică.
Potrivit BBC, noile violențe, cele mai sângeroase de la războiul din Gaza, din 2014, uciseseră până ieri cel puțin zece israelieni, între care doi copii, rănind alți 600. De cealaltă parte, sutele de raiduri aeriene derulate în ultima săptămână în teritoriul locuit de peste două milioane de oameni omorâseră, în Gaza, peste 190 de palestinieni, între care 55 de copii și 33 de femei, și au rănit alte peste 1.230 de persoane. Chiar ieri dimineață, în pofida convorbirilor telefonice de sâmbătă seară, dintre Biden și Netanyahu și dintre liderul american și Mahmoud Abbas, avioanele israeliene au lovit câteva clădiri și artere din orașul Gaza, în cel mai sângeros atac de până acum, de la declanșarea incidentelor. Potrivit autorităților medicale locale, citate de AP, cel puțin 42 de palestinieni și-au pierdut viața. Concomitent, Hamas a lansat noi rachete spre Tel Aviv.
Jurnaliștii, prinși la mijloc
De la începutul conflictului, Israelul a distrus o serie de clădiri înalte rezidențiale și de birouri din orașul Gaza, pe motiv că acestea ar fi adăpostit infrastructură militară Hamas. Mai nou, autoritățile de la Ierusalim îi acuză acum pe militanții islamiști că folosesc jurnaliștii pe post de scuturi umane, fără a furniza însă nicio dovadă în acest sens, remarcă AP. Agenția de știri americană este stupefiată, după ce armata israeliană a distrus, sâmbătă, o clădire de 12 etaje din Gaza, unde se aflau sediile unor companii media, precum AP și postul de televiziune Al-Jazeera. AP a funcționat în această clădire timp de 15 ani, acoperind cele trei conflicte militare anterioare dintre Israel și Hamas. În toată această perioadă, agenția a transmis non-stop imagini de pe terasa clădirii, surprinzând atât rachetele trimise de militanții islamiști spre Israel, cât și raidurile aeriene lansate de israelieni asupra orașului și a împrejurimilor sale. „Nu am avut nicio indicație că Hamas s-a aflat sau și-a desfășurat activitatea în această clădire!”, a spus președintele AP, Gary Pruitt, dând de înțeles că, dacă organizația teroristă ar fi acționat acolo, Associated Press ar fi știut și nu și-ar fi pus în pericol angajații, lăsându-i să lucreze în blocul respectiv. Cu o oră înaintea atacului, armata israeliană l-a sunat pe proprietarul clădirii și l-a avertizat să evacueze blocul, care a fost distrus apoi de trei rachete. „Lumea va ști de acum încolo mai puțin despre ceea ce se întâmplă în Gaza, din cauza evenimentelor petrecute astăzi (...) Suntem șocați și îngroziți că armata israeliană a luat la țintă și a distrus clădirea care adăpostea birourile AP și ale altor organizații media din Gaza!”, a spus Pruitt. „Este o evoluție incredibil de îngrijorătoare. Am evitat la limită o pierdere teribilă de vieţi omeneşti!”, a adăugat el, precizând că AP încearcă să afle mai multe informații despre acest incident, atât de la guvernul israelian, cât și de la Departamentul de Stat al SUA. Pruitt a avut, de altfel, o convorbire telefonică, în cursul aceleiași zile, cu șeful diplomației americane, Antony Blinken, iar Casa Albă a cerut imediat Israelului să asigure securitatea jurnaliștilor americani.
Mesaje amestecate
Valul de violență izbucnit în Ierusalim a luat prin surprindere administrația Biden, care se chinuie de patru luni să schițeze o politică coerentă în Orientul Mijlociu, spre nemulțumirea Israelului, dar și a Autorității Palestiniene. Ezitarea noului lider american de a se implica mult mai ferm în vederea soluționării unui conflict ce durează de decenii a creat în regiune un vid de putere, exacerbat de situația politică neclară din Israel și de incertitudinea ce planează asupra viitorului conducerii palestiniene. În acest context, tensiunile izbucnite în Ierusalimul de Est la începutul lunii, în urma protestelor declanșate de încercările coloniștilor evrei de a evacua forțat o serie de familii palestiniene, precum și a măsurilor luate de poliția israeliană în jurul moscheei Al-Aqsa, cu ocazia Ramadanului, au degenerat rapid într-un nou război între Hamas și Israel.
„Această operaţiune militară va continua atât timp cât va fi necesar, până când ne îndeplinim scopurile şi obţinem pace şi securitate pentru toţi cetăţenii israelieni.”
Benjamin Netanyahu