Jack, între dragoste și nebunie sau perpetua legendă urbană de care avem nevoie

De-a lungul timpului, natura umană a cultivat o infinită apetență pentru legendele urbane. Asemenea miturilor antice, legendele urbane alimentează într-un mod constant imaginația oamenilor, tocmai pentru a justifica și pentru a explica atitudini legate de modul de viață, educația copiilor, algerile culinare, vestimentare sau profesionale. Monstrul verde din Pennsylvania, ființe supranaturale, găuri negre, zone crepusculare, Triunghiul Bermudelor, Bloody Mary, cadavrul din saltea, legenda dobermanului, femeia cu gura tăiată, autostopistul misterios, motocicliștii fără lumini, sataniștii, crocodilii din canalele New York-ului, răpirile de către extratereștri, conspirațiile politice, metroul alternativ din Moscova, viața de după moarte a lui Hitler, Elvis Presley, Michael Jackson sau Tupac Shakur, evreii care nu au mers la lucru pe 11 septembrie 2001, locuri fantastice sau bântuite, animale mitice și ocultism sunt doar câteva dintre legendele urbane care capătă viață tocmai din dorința oamenilor de a crea un suprarealism care ne dezvăluie omipotența visului în jocul dezinteresat al gândirii.

          Scris în maniera unui musical postmodern Jack, între dragoste și nebunie supune atenției o serie de procedee clasice, apelând la bogăția mijloacelor de expresie specifică acestui gen de spectacol, tocmai pentru a oferi publicului o gamă variată de impresii dramatice născute la granița dintre clasic și contemporan.

Povestea lui Jack Spintecătorul transpusă și regândită, într-o manieră originală, devine un pretext plauzibil pentru o lucrare muzicală de tip crossover în care procedee specifice muzicii rock se transfigurează cu ajutorul tehnicii belcanto într-o lucrare care tranșează istoria lui Jack ca pe o destăinuire profund personală a autorului.

Legendele urbane au devenit atât de credibile, tocmai pentru că ele construiesc și fundamentează viziunea colectivă asupra lumii. Ele vin să aducă răspunsuri la întrebări, dar și multe explicații născute tocmai din apetența omenirii pentru fantastic.

Jack, între dragoste și nebunie este un musical în două acte, semnat Diego Mecchi, după romanul „Jack, între nebunie și dragoste: conflictele unui criminal în serie”, bazat pe povestea renumitului criminal în serie, Jack Spintecătorul.

O istorie inedită, dar și o posibilă versiune a faimoasei istorii care a zguduit Anglia victoriană, sunt elementele pe care se construiește musicalul. Istoria lui Jack Spintecătorul și motivele crimelor sale au făcut obiectul unei infinte pleiade de legende urbane britanice.

Având la bază numeroasele variații ale istoriei lui Jack, musicalul încearcă formularea unei noi posibile, dar și plauzibile explicații a evenimentelor.  Autorul face apel la o serie de justificări freudiene transpunând în limbajul genului muzical frământările unei minți alienate. Conflictul este potențat și de o istorie de iubire și numeroase intrigi, totul culminând cu scene de nebunie și adevărat tumult psihotic.

Andrei Munteanu, regizorul acestui spectacol, s-a născut pe 24 decembrie 1983 la Chişinău, a debutat în 2008 cu spectacolul „MaghenDavidul dragostei“ de I. Nessys, iar primul spectacol pe care l-a montat la Bucureşti a fost „ Sora mai mare“ de Al. Volodin, la Teatrul Evreiesc de Stat, în 2010. În 2008 a obţinut două premii pentru regia spectacolului „ MaghenDavidul dragostei“ la Festivalul de teatru „Leul de aur“, din Lvov, Ucraina şi la Festivalul de teatru „Întâlnirile din Minsk“.

Spectacolul este pentru mine, personal, o provocare profesională. Istoria lui Jack Spintecatorul a stârnit multe controverse de-a lungul timpului și a fost sursă de inspirație pentru multă lume, motiv pentru care materialul este incitant pentru tot colectivul artistic implicat.

 Istoria criminalului londonez la teatrul de operetă îmbracă forma unui musical cu accente de thriller, destul de solicitant pentru interpreți și inedit pentru repertoriul teatrului. Acest lucru cu siguranță reprezintă o provocare, dar și o miză artistică importantă.

Am încercat împreună cu artiștii teatrului să fac un spectacol despre puterea distrugătoare a bolii, dar și despre forța tămăduitoare a dragostei. Alternanța între violență și tandrețe este o caracteristică definitorie a acestui personaj, așa cum a fost conceput de autorul muzicii și al libretului Diego Mechi, și un vector al spectacolului.

Împreună cu scenograful Vladimir Turturica și coregraful Damiano Bisozzi am lucrat intens, sper ca rezultatele să fie la înălțimea așteptărilor spectatorilor.

Regia artistică: Andrei Munteanu

Conducerea muzicală: Alexandru Ilie, Dirijorul corului: Aurel Muraru, Scenografia: Vladimir Turturica, Coregrafia: Damiano Bisozzi, Asistent coregrafie: Levente Szasz, , Muzica și libretul: Diego Mecchi, Orchestrația: Gaspare Bartelloni, Aranjamentul muzical: Matteo Teani și Howl Jordan, Traducerea și adaptarea: Cezar Helmis, Consultant lingvistic: Dr. Cristina Deutsch.

Distribuție:

JACK/GEORGE

Florin Budnaru

MARY

Mediana Vlad

JOHNNY

Adrian Nour

WOLF

Cătălin Petrescu

JANE

Miruna Dascălu

CONDER

Daniel-Andrei Găină-Cojuharov

DANIEL

Dumitru Filip

MATROANA DE BORDEL/ (brothel) Madam:

Ioana Băiașiu

VÂNZĂTORII DE CARNE/ Meat merchants:

Arnold Mack, Alexandru Vasile

VÂNZĂTORII DE PEȘTE/ Fish merchants:

Răzvan Rusu, Marius Meragiu

SANITARUL DE LA MORGĂ/ Diener:

Alin Țintea

MĂTURĂTORI/ Street cleaners:

Alois Doboș, Mihăiță Radu

HINGHER/ Dog catcher:

Bogdan Ardeleanu

POLIȚIȘTI/Cops: 

Alexandu Onea, George Matei

LONDONEZII/ Londoners:

Octavian Ștefănescu, Lorendi Rădulescu, Cătălin Cocheș

DEMONUL AZRAEL/ Azrael Demon:

Marian Chirazi

MAMA LUI JACK/ Jack’s mother:

Cristina Osiceanu

PRIMA VICTIMĂ A LUI JACK/Jack’s first victim:

Eugenia Stoian

A DOUA VICTIMĂ A LUI JACK/Jack’s second victim:

Carmen Anghel

A TREIA VICTIMĂ A LUI JACK/Jack’s third victim:

Cristina Georgescu

A PATRA VICTIMĂ A LUI JACK/Jack’s fourth victim:

Sabina Ioniță

A CINCEA VICTIMĂ A LUI JACK/Jack’s fifth victim:

Luminița Florescu