Un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani instrumentat de către Curtea de Apel Braşov a ajuns în atenţia Ministerului Justiţiei şi a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Decizia a fost luată de Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii din Senat, după ce a fost sesizată că dosarul în cauză cuprinde o serie de nereguli în ceea ce priveşte evaluarea prejudiciului, dar şi a modului în care a fost instrumentat acest caz. Plantarea de probe de către poliţişti, declaraţii luate sub ameninţare şi ulterior retractate în faţa judecătorului, multe declaraţii copy-paste, dar şi acuze formulate de judecător că asupra sa s-au exercitat presiuni pentru soluţionara cauzei, toate se regăsesc în acest dosar.
În anul 2016, patronul a două firme de taxi din Braşov, Martax şi Compania Martax, era trimis în judecată pentru infracţiuni economice. Prejudiciul adus statului era evaluat la 2,4 milioane de euro, iar alături de acesta mai erau învinuiţi soţia, fiica şi mulţi dintre taximetriştii celor două companii. Concret, aceştia erau acuzaţi că au măsluit aparatele de înregistrare a curselor, dar probele strânse la dosar începând cu anul 2014, când a fost declanşată ancheta, sunt pline de ciudăţenii pe care acum procurorii de la Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie trebuie să le clarifice.
Identice şi la greşelile de ortografie
La dosar sunt foarte multe declaraţii luate taximetriştilor, în care pasaje întregi sunt identice, la virgulă. Practic, şi greşelile de ortografie au fost transmise de la o declaraţie la alta, ceea ce induce ideea că aceste declaraţii erau redactate înainte, folosind copy-paste, cei audiaţi doar semnându-le. Aşa se face că, ulterior, în faţa judecătorului, mulţi dintre taximetrişti au susţinut că declaraţiile le-au fost luate sub presiune. Multora dintre ei poliţiştii le-au spus că dau declaraţiile în calitate de martori, dar ele au fost înregistrate ca fiind date în calitate de suspect, şi astfel oamenii au fost privaţi de dreptul de a fi asistaţi de un avocat. Mai mult, la dosar există declaraţii date în faţa judecătorului prin care poliţiştii sunt acuzaţi de unii taximetrişti că au plantat probe. Mulţi dintre şoferi i-au şi ajutat pe poliţişti să facă acest lucru după ce au fost asiguraţi că ancheta nu-i vizează, ei urmând să apară doar în calitate de martor la proces.
Două semnături în acelaşi timp şi în locuri diferite
Alte declaraţii care ridică multe semne de întrebare sunt cele date de expertul contabil, numitul O.P.A. Pe data de 25.11.2014, acesta a participat alături de poliţişti la o percheziţie în acest caz. Conform procesului-verbal încheiat cu această ocazie, pe care apare şi semnătura expertului contabil, percheziţia s-a încheiat la ora 17.54. Numai că, în aceeaşi zi, el figurează că între orele 16.30 şi 18 a dat o declaraţie la Parchetul Curţii de Apel Brşov. De fapt, declaraţia a fost dată o zi mai târziu, dar ea a fost semnată fără a fi lăsat să o şi citească, fiind ameninţat că altfel i se va schimba încadrarea din martor în suspect. Afirmaţia apare în declaraţia dată de acesta în faţa judecătorului pe data de 8 aprilie 2019, ocazie cu care expertul contabil precizează că nu susţine cele declarate în faţa procurorului.
Judecătorul iese din scenă, dosarul în aer
Dosarul a fost repartizat judecătorului Alina Constanţa Mandu de la Curtea de Apel Braşov, dar aceasta a făcut cerere de abţinere pe data de 6 iunie 2018. Magistratul care judeca pe fond această cauză susţinea în cererea sa că “se induce o stare de presiune pentru obţinerea unei soluţii într-un termen stabilit de alte persoane decât judecătorul cauzei, fapt ce este contrar dispoziţilor legale şi care poate prejudicia în mod grav drepturile şi interesele persoanelor, prin presiunea exercitată asupra judecătorului investit cu soluţionarea cauzei”. Instanţa desemnată cu soluţionarea cererii de abţinere a respins însă acţiunea judecătorului. Pentru a scăpa de dosar, într-un final, judecătoarea a cerut şi obţinut transferul la Curtea de Apel Piteşti, invocând motive personale. Acum, după trei ani de judecată, dosarul urmează să fie repartizat altui magistrat care va trebui să decidă cât de corecte sunt probele administrate.
Plângere penală împotriva procurorului
După decizia Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii din Senat de a trimite dosarul mai departe spre analiză, patronul societăţilor de taximetrie acuzat de infracţiuni economice a depus la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) o plângere penală împotriva procuroarei Simona Codruţa Chindea, cea care a instrumentat cazul, în care o acuză de comiterea a cinci infracţiuni: influenţarea declaraţiilor, cercetare abuzivă, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu şi favorizarea făptuitorului. Simona Codruţa Chindea a fost şi ea procuror în cadrul SIIJ, însă a demisionat după doar câteva săptămâni de la înfiinţarea secţiei.