Piesa lui Quilter, nominalizată la Premiul Laurence Olivier – Cea mai bună piesă (2005), spune povestea reală a celebrei Florence Foster Jenkins, o femeie bogată din New York-ul anilor ʹ40, care visează la celebritate și aspiră la statutul de cântăreață de operă, în ciuda lipsei talentului, intrând în istoria muzicii ca „cea mai proastă soprană din lume”.
Cu prilejul acestui eveniment, echipa Teatrului Național Iași o sărbătorește pe Mihaela Arsenescu Werner, societar al Teatrului Național Iași, la împlinirea celor 50 de ani dedicați teatrului. Irina Popescu-Boieru, regizoarea noii producții, a dorit să marcheze acest moment important printr-o mărturisire:
„Chiar dacă piesa e o comedie, personajul său e dramatic. Chiar tragic. Dar oare numai averea și puterile ce decurg din ea au făcut din Florence Jenkins o falsă stea? Să fie aceasta singura explicație pentru lipsa de curaj a celor din jur de a-i spune tristul adevăr? Mi-o imaginez pe această ființă stranie, ca de pe altă planetă, înzestrată cu un farmec nespus, cu o feminitate iradiantă, cu o generozitate lipsită de aroganță și un infantilism dezarmant. Înconjurată de profitori care, în felul lor, o adoră, Florence este simbolul îndrăznelii fără temei și al nereușitei sclipitoare.
Nimic din cariera și traseul acestei ființe nu a semănat cu cariera și traseul tău, draga mea Mihaela. Nu, nu te-ai bucurat de o mare avere în bani. Și nu, nu cred că cineva s-a străduit să te convingă în adolescența ta să nu te faci actriță. Și, cu siguranță, spectatorii tăi nu mint când te aplaudă. Fiindcă averea ta s-a întâmplat să fie un talent copleșitor, imposibil de cumpărat cu toți banii din lume. În rest…ai urmat parcursul clasic: obstacole, invidii profesionale, îndoieli, așteptări, speranțe neîmplinite, multe probleme personale, descurajări, lipsuri, înfruntate toate cu umorul tău imbatabil și cu harul tău superb, cu optimismul tău contagios, cu stralucirea ta neîncetată, care au transformat toate aceste necazuri în reușită după reușită, succes după succes, o carieră sclipitoare, fabuloasă. Poate că singurul punct comun cu personajul tău e acela că faceți asta pentru a fi iubite, ca să parafrazez una dintre replici.”
La împlinirea a 50 de ani de teatru, Mihaela Arsenescu Werner, declară că ceea ce favorizează creativitatea unui actor este: „ocazia de a interpreta partituri importante și colaborarea fructuoasă cu un regizor experimentat care-ți cunoaște potențialul și știe să te pună în valoare. Este și cazul Irinei Popescu-Boieru, care mi-a oferit roluri de primă mărime în spectacole memorabile, longevive, care mi-au adus premii și aprecierea constantă a publicului: Beatrice în Efectul razelor gamma asupra anemonelor, Elisabeta I, Doamna Ignazia în Astă-seară se improvizează, Eliza Orban în Joc de pisici, Maude din Harold și Maude… Iar acum, pe «inegalabila» Florence Foster Jenkins. Mulțumesc, Irina!”
Următoarele reprezentații vor avea loc pe: 20, 28 noiembrie și 3 decembrie.
Foto : Bogdan Artene