Tragedia de la Caracal a ocupat, practic, de trei săptămâni, spațiul public și politic din România. Astfel, o informație-bombă care a scăpat atenției opiniei publice are legătură cu o lovitură dură pe care fostul lider al PSD, Liviu Dragnea, le-a aplicat-o deputaților Partidului Național Liberal, chiar din spatele gratiilor. Curtea Constituțională a publicat, recent, decizia prin care a respins, ca inadmisibilă, sesizarea de neconstituționalitate a PNL cu privire la Hotărârea Camerei Deputaților prin care a fost validat, în decembrie 2016, mandatul de deputat al lui Liviu Dragnea, CCR arătând că a decide contrariul echivalează cu generarea unei insecurități juridice accentuate, străină controlului de constituționalitate.
La jumătatea lunii mai, cu puține zile înainte la Liviu Dragnea să primească sentința de condamnare în dosarul angajărilor de la DGASPC Teleorman, grupul parlamentar liberal din Camera Deputaților a sesizat Curtea Constituțională cu o excepție de neconstituțonalitate a punctului 4, din Anexa Hotărârii Camerei Deputaților, nr. 122/2016, cu privire la validarea mandatelor deputaților din data de 11 decembrie 2016. Potrivit autorilor sesizării, Camera Deputaților avea obligația să se pronunțe, prin vot, asupra invalidării mandatului de deputat al lui Liviu Dragnea, “întrucât fusese condamnat pentru săvârșirea unor infracțiuni în cadrul unui proces electoral”, PNL încercând să inducă faptul că fostului președinte al PSD i-au fost interzise, încă din anul 2015, prin hotărâre judecătorească de condamnare rămasă definitivă, exercitarea drepturilor electorale. Este vorba despre dreptul la vot și despre dreptul de a fi ales, pentru o perioadă de patru ani.
Planul B, în caz de necondamnare
Concret, liberalii încercau “planul B”, în cazul în care Dragnea nu ar fi fost condamnat, în 27 mai, invocând sentința definitivă din dosarul “Referendumului din 2012”. Numai că, în mod incredibil, autorii sesizării au omis să precizeze, în cerere, faptul că, deși definitivă, condamnarea din acel dosar a lui Dragnea a fost una cu suspendare, fiind, de asemenea, suspendate și interdicțiile aplicate.
Curtea Constituțională arată, în motivarea Deciziei nr. 413, din 21 iunie 2019, publicată în 2 august 2019, că această calitate de deputat a lui Liviu Dragnea a încetat încă din luna iunie a anului 2019, după condamnarea din dosarul DGASPC Teleorman. Astfel încât “Hotărârea Camerei Deputaților nr. 122/2016 și-a încetat efectele juridice în privința acestuia”. “O eventuală constatare a neconstituționalității acesteia nu ar putea produce efecte juridice pentru trecut, ci doar pentru viitor, astfel încât, pe toată perioada de activitate a hotărârii, aceasta își menține prezumția de constituționalitate”, arată CCR.
Curtea arată că încetarea calității de deputat a lui Liviu Dragnea a intervenit ulterior sesizării sale.
Cererea, respinsă ca inadmisibilă
De altfel, CCR constată că mandatul de deputat, pentru legislatura 2016-2020, a lui Liviu Dragnea a încetat, iar efectele juridice produse ca urmare a validării mandatului său prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 122/2016 au încetat la rândul lor, Camera Deputaților nemaiputându-l valida din nou în funcția de deputat pentru această legistatură.
Mai mult, CCR subliniază că a accepta un control de constituționalitate pe fond în privința tuturor hotărârilor Parlamentului, indiferent de starea de drept existentă la momentul pronunțării deciziei CCR, “ar duce la repunerea în discuție a unor mandate care s-au împlinit, inclusiv prin ajungerea la termen a acestora, ceea ce ar duce la o insecuritate juridică accentuată, străină controlului de constituționalitate”.