Tertipurile incredibile prin care anumiți judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție încearcă să perpetueze practica ilegală de la această instanță, prin încălcarea Constituției României și a deciziilor Curții Constituționale, sunt blocate chiar de la vârful Uniunii Europene. Comisia Europeană a recomandat Curții de Justiție a UE (CJUE) să răspundă întrebărilor puse de judecătorii ÎCCJ din România că niciunul dintre articolele din Tratatul Uniunii, din Tratatul de Funcționare a Uniunii, din Carta Drepturilor UE și din alte protocoale unionale nu prevăd posibilitatea ca o instamță de judecată dintr-un stat membru să nu respecte deciziile imperative ale Curții Constituționale din țara respectivă. Înalta Curte primește, astfel, o lovitură năprasnică, fiind, astfel, obligată și legal, și moral să pună în aplicare deciziile CCR cu privire la completurile de 5 judecători și la completurile de 3 judecători, costituite ilegal, și să desființeze sentințele pronunțate, trimițând dosarele soluținate în aceste condiții la rejudecare. Propunerile de răspuns adresate de Comisia Europeană Curții de Justiție a Uniunii Europene vizează punctual dosarul “Gala Bute”, unde Elena Udrea a formulat, încă de la sfârșitul anului trecut, o contestație în anulare a codamnării de 6 ani de închisoare. Însă avocatul fostului ministru, Veronel Rădulescu, spune că această poziție este valabilă pentru toate dosarele în care ÎCCJ și-a permis să întrebe CJUE dacă poate nesocoti deciziile obligatorii ale Curții Constituționale.
Poziția Comisiei Europene reprezintă “nucleara” pentru sistemul de la vârful justiției din România care se opune reparațiilor în dosarele judecate ilegal. De remarcat este că, în acest moment, Înalta Curte de Casație și Justiție se confruntă cu două situații fără ieșire, ambele generate de două decizii ale Curții Constituționale care au stabilit că, pe de o parte, începând cu anul 2014 și până în 2018, completurile de 5 judecători au fost constituite cu încălcarea legii, iar pe de altă parte, că, începând cu anul 2003 și până în 2019, completurile de 3 judecători, care au soluționat, pe fond, dosare de corupție, au fost constituite cu încălcarea prevederilor legale referitoare la specializarea completurilor respective în infracțiuni de corupție. Iar o parte din acești judecători care trebuie să pună în aplicare cele două decizii au preferat să amâne desființarea soluțiilor aplicate de aceste completuri ilegale, prin adresarea unor întrebări prelimniare Curții de Justiție a Uniunii Europene , în sensul dacă ÎCCJ are dreptul să încalce aceste două decizii ale CCR, în special, și, în general, orice decizie a CCR care nu convine sistemului.
Răspunsuri nimicitoare din partea Comisiei Europene
Pentru prima dată, această practică a fost utilizată de ÎCCJ, în primăvara acestui an, în dosarul “Gala Bute”, unde se judecă contestația în anulare formulată de Elena Udrea, condamnată definitiv la 6 ani de închisoare, dar care condamnare a fost suspendată, ca urmare exact a deciziei CCR cu privire la completurile de 5. Iar cauza a fost amânată până în prezent, tocmai pentru că ÎCCJ așteaptă răspunsurile CJUE. La Curtea de Justiție a Uniunii Europene, procedura se află în curs și a presupus consultarea, cu puncte de vedere, a mai multor entități unionale, inclusiv a Comisiei Europene, care reprezintă Executivul unional. Ei bine, pe data de 23 august 2019, Comisia Europeană a adresat, în scris, președintelui și membrilor CJUE, observațiile, conform articolului 23, alineatul 2, din Protocolul privind Statutul CJUE, observații întocmite de Hannes Kromer și Martin Wasmeier, consilieri juridici, și de Julio Baquero Ceres și Ion Rogalski, membri ai Serviciului Juridic al Comisiei Europene, în calitate de agenți.
Astfel, concluziile Comisiei Europene au fost transmise “În cauza C-357/19 Euro Box Promotion, având ca obiect o cerere de pronunțare a unor hotărâri preliminare prezentate, în temeiul articolului 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, de către Înalta Curte de Casație și Justiție – România, în cadrul contestației în anulare înaintate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și de către persoanele condamnate, împotriva hotărârii acestei instanțe naționale și care se referă la interpretarea articolului 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, a articolului 235 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, a articolului 47 alineat (2) din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, a două dispoziții ale Convenției privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene, precum și a principiului superiorității dreptului Uniunii și a securității juridice”.
Niciun text de lege din UE nu poate interzice respectarea Constituției României
Comisia Europeană arată că are onoarea să prezinte Curții faptul că, având în vedere toate considerațiile de mai sus, să răspundă la întrebările preliminare astfel:
* “ În împrejurări de drept și de fapt, precum cele din cauza principală, nici articolul 19 alineat (1) din Tratatul Uniunii Europene, art. 325 alineat (1) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, articolul 1 alineat (2) literele “a” și “b” și articolul 2 alineat (1) din Convenția elaborată în temeiul articolului K.2 din Tratatul Uniunii Europene privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene, și nici principiile securității juridice NU SE OPUN UNEI DECIZII A CURȚII CONSTITUȚIONALE care s-a pronunțat cu privire la legalitatea compunerii unor completuri de judecată, creând astfel premisele pentru admiterea unor căi extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătorești definitive.
* “Cerința de independență consacrată la articolul 19 alineat (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, interpretat din perspectiva articolului 47 din Cartă, NU INTERZICE ca o instanță națională, în împrejurări precum cele din acțiunea principală SĂ FIE OBLIGATĂ, în temeiul dreptului național, SĂ RESPECTE O DECIZIE A CURȚII CONSTITUȚIONALE a statului membru al instanței naționale, atunci când această decizie a fost pronunțată în urma unei proceduri care a fost inițiată nu de una dintre părțile la acțiunea aflată pe rolul instanței menționate, ci de un organ al statului membru în cauză”.
Completurile de 5 doreau să fie stat în stat
În primăvara acestui an, completul de 5 judecători de la ÎCCJ învestit să judece contestația în anulare formulată de Elena Udrea în dosarul “Gala Bute” a luat decizia să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu un set de trei întrebări preliminare, care sugerau ca răspuns dreptul de a nu respecta deciziile Curții Constituționale. “Jurnalul” a prezentat, la acel moment, în premieră aceste întrebări.
Astfel, prima întrebare pe care ÎCCJ a decis, atunci, să o adreseze Curţii de Justiţie a Uniunii Europene este dacă “Articolul 19, alineat 1, din Tratatul Uniunii Europene, articolul 325, alineatul 1, din Tratatul de Funcţionare a UE, articolul 1, alineat 1, literele “a” şi “b” şi articolul 2, alineatul 1, din Convenţia elaborată în temeiul articolului K3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene şi principiul securităţii juridice, trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care să aprecieze asupra legalităţii compunerii unor complete de judecată cu consecinţa creării premiselor necesare admiterii unor căi extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate într-un interval de timp?”.
A doua întrebare se referă la faptul că “Articolul 47, alineat 2, din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că se opune constatării de către un organ exterior puterii judecătoreşti a criteriului lipsit de independenţă şi imparţialitate al unui complet din care face parte un judecător având funcţie de conducere şi care nu a fost desemnat aleatoriu, ci în baza unei reguli transparente, cunoscute şi necontestate de părţi, regulă aplicabilă în toate cauzele completului respectiv, hotărârea adoptată fiind obligatorie potrivit dreptului intern?”.
În fine, ultima întrebare sună în felul următor: “Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a instanţei de contencios constituţional, pronunţată într-o sesizare vizând un conflict constituţional, obligatorie în dreptul naţional?”.
Aceeași abordare și cu privire la completurile de 3, la fel de ilegale
Răspunsul Comisiei Europene în această speță este unul devastator pentru așa-zisul stat de drept din România, la cel mai înalt nivel de înfăptuire a justiției. Iar Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat astfel de întrebări adresate Curții de Justiție a Uniunii Europene și în alte spețe concrete care se referă la soluționarea unor contestații în anulare, în sensul celor stabilite de Decizia Curții Constituționale referitoare la completurile de 5 judecători.
Numai că ÎCCJ a mers și mai departe și, în câteva dosare aflate pe rolul completurilor de 5, unde se judecă apelurile împotriva unor sentințe nedefinitive pronunțate de completurile de 3, a formulat același tip de întrebări pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Aici, instanța supremă se confruntă cu o a doua decizie a CCR care a constatat, în vara acestui an, existența unui conflict juridic de natură constituțională între Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte, și Parlamentul României, pe de altă parte, generat de faptul că instanța supremă nu a respectat prevederile imperative ale articolului 29 din Legea nr. 78/2000, care impun instanțelor din România, inclusiv ÎCCJ, ca, pentru judecarea pe fond a cauzelor de corupție, să alcătuiască completuri specializate în acest gen de infracțiuni.
La nivelul ÎCCJ, la completurile de 5, există două curente care se raportează diferit la această decizie. Un curent înclină spre respectarea deciziei CCR și a desființat unele dintre soluțiile astfel pronunțate, trimițând cauzele spre rejudecare, însă un alt curent opinează spre încălcarea Constituției. Iar din acest al doilea curent, se desprind două practici. Una care ignoră complet decizia CCR, mergând cu judecarea apelului înainte, iar a doua care adresează CJUE întrebări similare cu cele referitoare la decizia CCR privitoare la completurile de 5.
Avocat Veronel Rădulescu: Poziția Comisiei este valabilă în toate spețele
Avocatul Elenei Udrea, Veronel Rădulescu, a precizat, pentru “Jurnalul”, după apariția acestor concluzii ale Comisiei Europene, că Înalta Curte de Casație și Justiție este obligată, inclusiv de instituțiile internaționale, să procedeze la a respecta deciziile Curții Constituționale. Deși poziția Comisiei este dată strict în dosarul “Gala Bute”, Veronel Rădulescu arată că aceste concluzii au valabilitate pentru toate spețele în care Înalta Curte de Casație și Justiție a adresat astfel de întrebări incredibile Curții de Justiție a Uniunii Europene.
ÎCCJ va trebui să respecte toate deciziile Curții Constituționale cu privire la constatarea nelegalei compuneri a completurilor de 5 judecători. Rejudecarea dosarelor soluționate ilegal nu aduce atingere Uniunii Europene
Comisia Europeană a transmis aceste concluzii Curții de Justiție a Uniunii Europene, în dosarul în care se judecă contestația în anulare formulată de Elena Udrea în cauza “Gala Bute”. Avocații spun că aceste concluzii sunt unanim valabile pentru toate spețele aflate în această situație