Sub un potop de critici, care au mers de la abuzurile în privința drepturilor omului până la acuzația că ar fi provocat intenționat pandemia de COVID-19, Beijingul a promovat, în ultima perioadă, un nou tip de diplomați, cunoscuți drept „lupii războinici” – un termen popular pentru naționalismul agresiv, inspirat dintr-un film chinez de mare succes. Mai bine de un an, portavocile Partidului Comunist și-au exprimat până la epuizare indignarea față de Occident, lansând acuzații fără acoperire și teorii ale conspirației în direcția unor state aflate pe lista neagră a Beijingului. Acum, când însuși liderul Xi Jinping le-a cerut să-și modereze furia, „lupii războinici” sunt acuzați de trădare de către naționaliștii de acasă.
În ultima perioadă, purtătorii de cuvânt ai Ministerului chinez de Externe și oficialitățile aflate în misiuni peste hotare au adoptat un ton strident de indignare, apărând zgomotos gigantul comunist asiatic de corul de critici, venit în special din partea unor state occidentale aliate cu SUA. Noua diplomație agresivă promovată de Beijing, care a luat prin surprindere Vestul, a recurs chiar la insulte directe adresate unor puteri străine, aflate în dezacord public atât cu politica externă a Chinei, cât și cu presupusele represiuni asupra minorităților etnice și religioase de pe teritoriul chinez. Într-o schimbare neașteptată de atitudine, președintele Xi Jinping le-a cerut însă liderilor politici chinezi, luna aceasta, să sprijine cultivarea unei imagini internaționale „de încredere, admirație și respectabilitate”, în încercarea de a îmbunătăți viziunea asupra „puterii prietenoase” exercitate la nivel global de către China. Oficialitățile și mass-media de stat ar trebui să ajute la „o relatare mai bună a poveștilor despre China”, a recomandat liderul de la Beijing. Aceste comentarii par să sugereze că, după ani de exacerbare a naționalismului intern, China și-a limitat posibilitatea unor manevre diplomatice mai complexe, prin pedalarea în aceeași direcție. Deși această schimbare majoră sugerează „concluzia generală la care au ajuns liderii partidului în privința faptului că recenta strategie diplomatică a Chinei nu a fost primită prea bine în străinătate, inclusiv de către potențiali aliați”, noua abordare are nevoie de realizarea unui balans extrem de fin, considera, recent, Florian Schneider, director al „Leiden Asia Center” din Olanda, citat de AFP. „Liderii chinezi au intrat singuri, într-o oarecare măsură, într-o capcană. Pe de o parte ei au promis lumii o Chină moderată și binevoitoare, iar pe de alta, au militat în fața publicului intern pentru o țară puternică și autoritară”, a precizat Schneider.
De la eroi, la trădători
Până acum, oficialitățile și intelectualii care au cerut utilizarea unor mesaje mai subtile s-au izbit însă de un val de reacții negative din partea naționaliștilor chinezi, fiind obligați să recurgă la discursuri total diferite pentru audiența internațională și cea de acasă. Spre exemplu, formatorii de opinie „patrioți” de pe rețeaua socială chineză Weibo s-au întors luna aceasta cu vehemență împotriva unor intelectuali chinezi, care au participat la un program cultural sponsorizat de guvernul japonez. Intelectualii au fost etichetați drept „trădători” pentru că au acceptat banii japonezilor și ar fi scris pozitiv despre țara care a făcut sponsorizarea. Una dintre persoanele înfierate a fost făcută „un câine japonez de curse, care nu merită simpatie”. În cele din urmă, autoritățile de la Beijing au fost nevoite să intervină, afirmând că programul a fost o modalitate „de a construi încrederea și de a adânci prietenia”. Campania online împotriva programului de schimb cultural a coincis cu vizita unor senatori americani în Taiwan, în vederea unei donații de vaccinuri contra coronavirusului. China interzice, însă, tuturor statelor să întrețină relații diplomatice cu „teritoriul rebel”. De altfel, Beijingul a avertizat în repetate rânduri Taipeiul în privința vizitelor internaționale, amenințând conducerea insulei separatiste, de orientare proindependență, că Taiwan „trebuie și se va reunifica” până la urmă cu China, după principiul „o țară, două sisteme”, utilizat în Hong Kong, chiar dacă acest lucru va necesita o intervenție militară. Iar vizitele oficialităților americane par să înfurie Partidul Comunist cel mai tare. Taiwan este cel mai populat dintre statele care nu sunt membre ale ONU și este recunoscut de numai 23 de țări. De data aceasta, însă, vizita senatorilor americani a fost primită cu critici neașteptat de temperate din partea Ministerului chinez de Externe, spre nemulțumirea profundă a instigatorilor naționaliști de pe Internet. „De ce nu i-am doborât? Ne încalcă spațiul aerian!”, a scris furios un utilizator al Weibo, citat de AFP, într-un mesaj distribuit ulterior de un număr impresionant de chinezi. „Suntem atât de slabi și de incompetenți!”, a tunat, la rândul său, un alt utilizator.
Bumerang pentru Xi
Deseori, atunci când a servit propriilor interese, Beijingul a încurajat naționalismul, inclusiv campaniile masive online ce au erupt anul acesta contra apelului la boicot al mărcilor străine de îmbrăcăminte, care ceruseră evitarea achiziționării de bumbac din Xinjiang, din cauza acuzațiilor privind munca forțată din provincia chineză. Până și unii dintre cei mai înverșunați susținători ai acestei abordări din rândul oficialităților par să fi recunoscut, însă, că retorica agresivă ar trebui derulată pe un ton mai temperat, mult mai potrivit pentru statutul unei mari puteri, așa cum se dorește a fi China. Spre exemplu, Hu Xijin, editor al tabloidului naționalist „Global Times”, a scris recent că, poate, conturile guvernamentale de pe rețelele sociale ar trebui să „țină sus stindardul umanitarismului”, după ce un cont al Partidului Comunist de pe Weibo a postat o comparație zeflemitoare între lansarea unei rachete chineze și incinerarea victimelor COVID-19 din India. „Uneori, acest sentiment de «lup războinic» poate scăpa de sub control”, a declarat, la rândul lui, Jonathan Hassid, profesor de științe politice la Universitatea de Stat Iowa, citat de AFP. În cazul în care China încearcă să-și îndulcească imaginea, patrioții de acasă vor fi furioși. Dacă va face jocul patrioților, comunitatea internațională reacționează negativ!”, a adăugat el.
Ton diferit, aceeași abordare
Cu toate acestea, o schimbare de ton nu echivalează cu o schimbare de abordare. La jumătatea acestei luni, Beijingul a dat o lege ce va permite autorităților să riposteze contra companiilor care respectă sancțiunile internaționale contra Chinei. În paralel, chinezii au intensificat și incursiunile în zona de identificare aeriană de apărare a Taiwanului. Nu în ultimul rând, prin intermediul legii de securitate națională impuse de Beijing, un tabloid extrem de popular din Hong Kong a fost închis din cauza sprijinului său față de mișcarea prodemocratică. Atât directorii, cât și proprietarul publicației au fost arestați. Deocamdată, chiar dacă dorește să-și cosmetizeze imaginea pe plan internațional, Beijingul nu pare să facă nicio concesie în privința politicii sale.
„Liderii chinezi au intrat singuri, într-o oarecare măsură, într-o capcană. Pe de o parte ei au promis lumii o Chină moderată și binevoitoare, iar pe de alta, au militat în fața publicului intern pentru o țară puternică și autoritară.”
Florian Schneider, director al „Leiden Asia Center”