Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În zece ani de la înființarea ca partid politic, USR a reușit performanța să-și trădeze, de două ori, doi președinți ai formațiunii, a determinat un al treilea să demisioneze din funcție și din partid la câteva luni de la alegerea sa și a ajuns la guvernare, tot în două rânduri, nu datorită performanțelor electorale obținute la alegerile parlamentare, ci grație unor jocuri politice de putere gestionate exclusiv de la Palatul Cotroceni, de președinți cărora, ulterior, le-a întors spatele. Și tot la zece ani de la momentul înființării, USR a decis să-l părăsească pe președintele României, pentru a se alinia în spatele unui posibil contracandidat al acestuia la alegerile prezidențiale din 2030. Iar actuala criză guvernamentală, generată de demiterea Executivului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, reprezintă pentru USR debutul neoficial al unei campanii electorale, cu 2-4 ani înainte de alegeri.
Trei dintre cei șase președinți pe care Uniunea Salvați România i-a avut, din anul 2016, de la înființare și până în prezent, au simțit gustul trădării propriului partid. Doi dintre aceștia au beneficiat chiar de două ori de această atitudine. Iar, în 2026, USR s-a postat, cu arme și bagaje politice, în spatele lui Ilie Bolojan, pe care se pregătesc să-l aleagă președinte al României, în anul 2030, în locul lui Nicușor Dan.
USR a fost înregistrat ca partid, în Registrul Partidelor Politice, în data de 28 iulie 2016, fiind vorba despre o formațiune care s-a format din fuziunea a două două ONG-uri devenite partide locale. Este vorba despre Uniunea Salvați Bucureștiul și despre Uniunea pentru Codlea. Primul lider și fondatorul USR a fost actualul președinte al României, Nicușor Dan, care, la alegerile parlamentare din anul 2016, a reușit să-și bage partidul în Parlament, cu un scor de 9%.
La data de 1 iunie 2017, însă, Nicușor Dan a fost, de facto, dat afară din USR, din pricina viziunilor ideologice diametral opuse ale acestuia cu „baza” partidului. Nicușor Dan a demisionat atât de la conducerea USR, cât și din funcția de membru de partid, arătând că această decizie a venit ca urmare a două probleme. Prima a fost aceea că, în Biroul Politic al USR, s-a luat decizia poziționării partidului împotriva referendumului privind modificarea Constituției, în sensul modificării definirii familiei, ca uniune între un bărbat și o femeie. A doua problemă rezidă chiar dintr-o declarație a lui Nicușor Dan, potrivit căreia „credeam că în partidul ăsta este loc pentru toată lumea: și pentru progresiști, și pentru conservatori. Decizia din Biroul Politic arată că unii dintre colegii noștri sunt catalogați ca fiind de mâna a doua, adică convingerile lor intime intră în contradicție cu direcția pe care partidul vrea să meargă”.
Au semnat cu AUR să-și dea jos Guvernul, votând, apoi, o moțiune inițiată de PSD
În luna octombrie a anului 2017, au avut loc noi alegeri, prin congres, pentru șefia USR. Atunci, a fost ales președinte Dan Barna, cu 127 de voturi din 191.
Cu Dan Barna la conducere, în anul 2019 USR a făcut o alianță cu partidul PLUS, înființat de Dacian Cioloș, alianță care a participat atât la alegerile europarlamentare, cât și la alegerile locale din anul 2019. Dan Barna a candidat, atunci, pentru funcția prezidențială, însă nu a acces în turul al doilea.
La alegerile parlamentare care au avut loc în anul 2020, USR a obținut tot 9%, exact ca și la alegerile legislative precedente. În ciuda acestui scor, USR a intrat la guvernare, ca urmare a voinței fostului președinte al României, Klaus Iohannis, alături de PNL și UDMR. Iar Dan Barna a obținut un mandat de viceprim-ministru fără portofoliu în acest Cabinet, condus, la acel moment, de către premierul PNL Florin Cîțu.
În luna octombrie a anului 2021, USR a trecut prin două procese politice, dintre care unul intră tot în sfera trădării. Mai întâi, s-a organbizat un congres extraordinar care a vizat, pe de o parte, fuziunea dintre USR și PLUS și, pe de altă parte, alegerea unui președinte al noului partid rezultat din fuziune. Dan Barna a candidat, însă a fost învins, la vot, de Dacian Cioloș. Al doilea proces a constat în ieșirea USR din Guvernul Cîțu, urmată de depunerea unei moțiuni de cenzură împreună cu AUR, pentru ca, într-un final, USR să voteze împreună cu AUR o moțiune de cenzură inițiată de către PSD.
Și-au alungat președintele la trei luni după congres
La doar trei luni de la alegerea lui Dacian Cioloș în funcția de președinte al USR, acesta și-a prezentat demisia de la conducerea partidului. Iar, câteva luni mai târziu, a demisionat și din USR, ca membru, fondându-și un alt partid – REPER -, împreună cu actualul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene din Guvernul Bolojan, Dragoș Pîslaru, ocupant al unui portofoliu revenit, în vara anului trecut, ca urmare a acordului politic, Partidului Național Liberal. Dacian Cioloș a făcut, practic, ce făcuse și Nicușor Dan, cu cinci ani înainte, acuzând că persoane din fosta conducere a USR i-ar fi sabotat proiectele.
Iar lucrurile nu se opresc aici. Gruparea care l-ar fi sabotat pe Dacian Cioloș, controlată de membri ai vechiului USR, de dinaintea fuziunii cu PLUS, a reușit să-l impună în funcția de președinte pe Cătălin Drulă, cel care, culmea, a intrat în politică după ce a ocupat, în timpul guvernului tehnocrat, funcția de consilier personal al prim-ministrului Dacian Cioloș. Mai mult, același Drulă a coordonat și campaniile electorale ale USR-PLUS de la europarlamentarele și de la prezidențialele din anul 2019.
Cătălin Drulă a devenit noul președinte ales al USR în data de 10 iulie 2022, fiind votat cu 71% din voturile congresului. Iar sub conducerea aceluiași Drulă au fost pregătite campaniile electorale pentru alegerile locale și europarlamentare din anul 2024.
Elena Lasconi, sabotată și la europarlamentarele din 2024, și la prezidențialele din 2025
Cele mai consistente acte de trădare la adresa propriului lider au avut loc, în cadrul USR, după alegerea lui Cătălin Drulă ca președinte al formațiunii. Mai exact, Cătălin Drulă a sabotat-o, încă din 2023, pe Elena Lasconi, primarul ales, în 2020, al municipiului Câmpulung Muscel cu 57% din voturi. În septembrie 2023, conducerea USR a aprobat lista de candidați cu care partidul ar fi urmat să se prezinte la alegerile europarlamentare din iulie 2024, iar Elena Lasconi a fost pusă de Cătălin Drulă prima pe această listă.
Două luni mai târziu, în noiembrie 2023, USR a anunțat că a retras-o pe Elena Lasconi de pe această listă de candidați. Motivul: Elena Lasconi a recunoscut public că a votat „DA” la referendumul pentru familie, organizat în octombrie 2018, care ar fi trebuit să consacre în Constituție faptul că familia este definită prin uniunea dintre un bărbat și o femeie. Concret, Elena Lasconi a fost sancționată de USR din aceleași motive ideologice pentru care Nicușor Dan a decis să părăsească partidul, în anul 2017.
De altfel, USR și-a afirmat public decizia, confirmând că acesta a și fost motivul eliminării Elenei Lasconi de pe lista de la europarlamentare. Într-un comunicat de presă semnat de Cătălin Drulă, se preciza că „am avut o discuție cu Elena Lasconi și i-am cerut retragerea din campania pentru alegerile europarlamentare. Am decis convocarea Biroului Politic Național al USR pentru finalizarea acestei decizii. Am certitudinea că Elena a înțeles că întreaga discuție publică din ultimele 24 de ore împreună cu situația personală devenită publică afectează campania și concentrarea USR în lupta cu monstrul PSD-PNL”.
Liderul care a adunat cele mai multe voturi, aruncat pe scări fără să clipească
La alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, USR a candidat pe liste comune în alianță cu Partidul Mișcarea Populară și cu Forța Dreptei. Această alianță de trei partide a obținut un scor de 8,71% și doar trei mandate de eurodeputat. La alegerile locale, care au avut loc la aceeași dată, scorul a fost și mai dezastruos.
În data de 10 iunie 2024, Cătălin Drulă a demisionat de la șefia USR, ca urmare a eșecului electoral. La data de 26 iunie 2024, cu 68,14% din voturi, congresul USR a ales-o pe… Elena Lasconi în funcția de președinte, iar trei zile mai târziu au desemnat-o pe aceasta drept candidatul partidului la alegerile prezidențiale din data de 24 noiembrie 2024.
În primul tur al alegerilor prezidențiale anulate din 24 noiembrie 2024, Elena Lasconi a reușit să se claseze pe locul al doilea, după Călin Georgescu, cu 1.772.500 de voturi (19,17%), ajungând în turul al doilea care, însă, nu a mai fost organizat. Lasconi este cea care a ridicat partidul de la 8,7% la alegerile europarlamentare, la 12,33% la alegerile parlamentare din data de 1 decembrie 2024, când formațiunea a reușit să strângă 1.140.594 de voturi valabil exprimate.
În primăvara anului 2025, Elena Lasconi a fost revalidateă drept candidat al USR la alegerile prezideniale ce urmau să fie reorganizate. În luna aprilie, însă, USR și-a trădat propriul candidat la Președinție și propriul președinte de partid, în favoarea candidaturii lui Nicușor Dan. Lasconi a fost lăsată fără resurse financiare, fără infrastructura de campanie și fără susținere politică. Lasconi s-a judecat cu propriul partid în instanță, USR pierzând atât procesele cu ea, cât și cu Biroul Electoral Central, deschise pentru că membrii i-au făcut ilegal campanie altui candidat decât celui înregistrat oficial.
La data de 4 mai 2025, Elena Lasconi, care ieșise pe locul al doilea în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, a obținut abia 2,68% din voturi.
Rivalul lui Nicușor Dan de la prezidențialele din 2030, susținut necondiționat de USR
La data de 5 mai 2025, Elena Lasconi a demisionat din funcția de președinte al USR, în locul său fiind ales actualul președinte al formațiunii, Dominic Fritz. Însă seria trădărilor nu se oprește aici.
USR, care l-a susținut ilegal campania electorală a lui Nicușor Dan în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale de anul trecut, trădând-o pe Elena Lasconi, este același USR care l-a trădat pe Nicușor Dan în anul 2017, când acesta a fost silit să demisioneze de la șefia partidului, dar și din calitatea de membru.
După ce Nicușor Dan a câștigat Președinția României, USR a fost băgat din nou la guvernare, preluând și cele mai importante portofolii: cel al Apărării, cel al Economiei, cel al Afacerilor Externe și cel al Mediului.
Ei bine, anul 2026 a debutat cu un proiect de trădare la adresa lui Nicușor Dan, când USR a început să se lepede pentru a doua oară de fondatorul său, transferându-se cu arme și bagaje în spatele lui Ilie Bolojan. PNL și USR sabotează, în mod organizat, obiectivul președintelui României de a forma un guvern prooccidental cu majoritate solidă în Parlament și lucrează, tot împreună cu Ilie Bolojan, la campaniile electorale pentru alegerile locale și parlamentare din anul 2028, pentru alegerile europarlamentare din anul 2029 și pentru alegerile prezidențiale din anul 2030, unde Ilie Bolojan dorește să îl contracandideze chiar pe Nicușor Dan.
Citește pe Antena3.ro
