Ele sunt clasate de la cel mai curat la cel mai poluat pe baza nivelurilor medii de particule fine (PM2,5). În clasament apar și trei orașe din România, Târgu Mureș, Suceava și Baia Mare și toate depășesc cu mult recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în ceea ce privește expunerea la particule fine de praf. Datele care au stat la baza alcătuirii acestui clasament au fost colectate de la peste 400 de stații de monitorizare din țările membre UE în intervalul 2020-2021. Surprinzător, Bucureștiul, care este cel mai poluat oraș din țară, nu apare în statistica AEE, dar asta pentru că administrația locală nu a transmis datele privind poluarea. Problema poluării atmosferice este extrem de gravă în România, o țară care încă nu are un plan național de control al poluării deși Bruxelles-ul așteaptă să primească acest document încă din aprilie 2019. Expunerea pe termen lung la aerul poluat are cele mai grave efecte asupra sănătății, iar PM2,5 este poluantul cu cel mai mare impact în ceea ce privește decesul prematur.
Statistica realizată de AEE arată că în intervalul menționat calitatea aerului a fost bună în doar 11 orașe, ceea ce înseamnă că nivelurile de PM2,5 au depășit recomandarea OMS din 2021 pentru expunerea pe termen lung la particulele fine de praf de 5 micrograme pe metru cub de aer (5 μg/m3). Cantitatea a fost depășită în 97% din cele 344 de orașe europene incluse în raport. În schimb, valoarea-limită anuală acceptată în Uniunea Europeană pentru PM2,5 de 25 µg/m3, stabilită în 2008, a fost depășită doar în trei orașe. Este vorba despre Nowy Sacz (Polonia), Cremona și Padova (Italia).
Trei orașe cu poluare moderată
În statistica AEE apar trei orașe din România, iar pentru toate calitatea aerului din punctul de vedere al expunerii locuitorilor la particulele fine de praf este considerată „moderată”, conform recomandării de anul trecut a organizației OMS. Astfel, cel mai bine plasat este orașul Baia Mare, care ocupă poziția 231, cu o expunere de 12,5 μg/m3. De asemenea, orașul Târgu Mureș apare pe locul 249, cu o expunere de 13,4 μg/m3, în timp ce Suceava, cu o expunere de 14,8 μg/m3, este pe 270. Totuși, acestea nu sunt și cele mai expuse orașe din România la particulele fine. Raportul IQAir, publicat de OMS în primăvara acestui an, arăta că orașele Ojdula (județul Covasna) și Otopeni (județul Ilfov) figurau în topul celor mai expuse 1.000 de orașe din lume la nivelul anului trecut, ele figurând pe locurile 462, respectiv 650. În ceea ce privește clasamentul pe țări, România se afla pe locul 66, cu o concentrație medie de PM2,5 în aer de 15,3, iar în topul pe capitale Bucureștiul apărea pe 58, cu o concentrație de 14,9, se arată în raportul IQAir.
Fără plan de combatere a poluării atmosferice
În decembrie anul trecut, pentru că a tratat cu indiferență problema poluării atmosferice, România a fost trimisă de Comisia Europeană în fața Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Nerespectarea normelor UE privind combaterea poluării industriale şi neîndeplinirea obligaţiei de a adopta un program de control al poluării atmosferice sunt cele două capete de acuzare reținute în sarcina autorităților de la București. Conform Directivei privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici („Directiva PNE”),
statele UE au obligaţia să pună în aplicare programe naţionale de control al poluării atmosferice. Directiva prevede angajamente de reducere a emisiilor statelor membre în ceea ce priveşte cinci poluanţi atmosferici (dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili nemetanici, amoniac şi particule fine în suspensie - PM2,5), iar statele membre sunt obligate să transmită anual rapoarte privind aceşti poluanţi. România ar fi trebuit să transmită Comisiei Europene primul său Program naţional de control al poluării atmosferice până la 1 aprilie 2019, însă programul respectiv nu a fost adoptat. De altfel, întârzierea adoptării acestui document ar putea costa România foarte mulți bani. Este vorba despre fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din componentele C 4 – Transport Sustenabil, C3 – Managementul deșeurilor, C6 – Energie și C10 – Fondul local. România și-a asumat adoptarea programului până pe 30 iunie 2022, dar nici acest termen nu a fost respectat.
2,79 mil. lei, ca să luptăm științific contra aerului otrăvit
În luna mai a acestui an, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a cumpărat însă servicii de consultanță în valoare de 2,79 de milioane de lei pentru a învăța cum să lupte împotriva poluării. Concret, ministerul urmează să primească în toamnă trei studii și rapoarte care să ajute România să lupte împotriva poluării atmosferice după metode științifice. „Scopul achiziției serviciilor de consultanță și expertiză este de a îmbunătăți capacitatea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor în ceea ce privește stabilirea priorităților privind calitatea aerului în corelare cu prioritățile de politică stabilite în alte domenii relevante, prin stabilirea măsurilor aplicabile tuturor sectoarelor de activitate relevante care constituie surse de emisii de poluanți atmosferici necesare în vederea respectării angajamentelor naționale de reducere a emisiilor de anumiți poluanți atmosferici până în anul 2030, precum și în ceea ce privește elaborarea Programului Național de Control al Poluării Atmosferice (PNCPA)″, preciza, la vremea respectivă, Ministerul Mediului.
Calitatea aerului în București, o poveste de adormit copiii
Deși Bucureștiul este o capitală cu pretenții europene, administrația locală ignoră problema poluării aerului. Cel mai mare oraș al țării nu are nici acum proceduri pentru stabilirea calității aerului, deoarece nu are un Plan integrat de calitate a aerului (PICA). De fapt, a avut unul aprobat în 2018, dar el a fost anulat în instanță în 2020. Abia după ce România a fost trasă de urechi de Bruxelles pentru că nu respectă directivele europene în materie, și Primăria Capitalei s-a trezit din somnul adânc în care care căzuse. În ianuarie anul acesta administrația locală condusă de primarul Nicușor Dan a atribuit unei asocieri un contract de servicii, în valoare de 1,57 de milioane de lei, pentru elaborarea unui studiu de calitatea aerului și asigurarea asistenței tehnice pentru elaborarea Planului integrat de calitatea aerului în Municipiul București.
Un oraș sufocat de poluare
Capitala României este înecată în mizerie și poluare arăta un raport privind starea mediului realizat la cererea Fundaţiei Comunitare Bucureşti și publicat în primăvara acestui an. La capitolul calitatea aerului, raportul reținea că Bucureştiul este un oraş care se sufocă din cauza poluării, cu un cost îngrijorător pentru sănătatea oamenilor şi calitatea vieţii. „Traficul rutier, producerea de energie electrică şi termică, activităţile industriale, activităţile ilegale, şantierele şi salubrizarea deficitară a oraşului sunt sursele cele mai importante cauzate de activitatea umană. Sistemele de monitorizare existente, atât cel public, cât şi cele promovate de societatea civilă, arată probleme evidente în privinţa particulelor în suspensie şi a dioxidului de azot, mai ales în timpul iernii”, se menţiona în document.
Top 10 orașe cu aerul cel mai curat
Poziția Orașe Țara Cantitatea de PN2,5(μg/m3) Populație
1 Umeå Suedia 3,1 125.080
2 Faro Portugalia 3,6 149.673
3 Funchal Portugal 3,9 104.024
4 Tampere Finlanda 4,1 238.140
5 Narva Estonia 4,2 54,424
6 Stockholm Suedia 4,2 1.745.766
7 Uppsala Suedia 4,2 219.914
8 Tallinn Estonia 4,5 438.341
9 Bergen Norvegia 4,7 267.950
10 Reykjavík Islanda 4,9
Sursa: Agenția Europeană de Mediu
Orașele care nu apar în raportul Agenției Europene nu sunt incluse în baza de date a orașelor stabilită în cadrul Auditului Urban al Comisiei Europene sau nu dispun de stații de monitorizare a calității aerului în trafic pentru PM2,5
Clasificarea calității aerului în funcție de poluarea cu PM2,5
- bun - pentru niveluri de particule fine care nu depășesc valoarea orientativă anuală a Organizației Mondiale a Sănătății de 5 μg/m3,
- corect - pentru niveluri de peste 5 și care nu depășesc 10 μg/m3
- moderat - pentru niveluri de peste 10 și care nu depășesc 15 μg/m3;
- slab - pentru niveluri de peste 15 și care nu depășesc 25 μg/m3;
- foarte slab - pentru nivelurile care depășesc valoarea limită a Uniunii Europene de 25 μg/m3;
Ce reprezintă particulele PM2,5
PM2,5 reprezintă indicatorul tehnic pentru cele mai periculoase pulberi în suspensie (fire de praf) detectabile în aer, iar cifra de „2,5“ reprezintă dimensiunea, indicând o particulă de maximum 2,5 microni (μ). Acestea sunt printre cele mai periculoase particule, pentru că din cauza dimensiunilor extrem de mici ele intră cu ușurință în țesutul pulmonar și pot ajunge în fluxul sangvin. Ele provin din surse precum arderea combustibililor fosili, furtunile de praf și incendiile de vegetație etc. și sunt asociate cu declanșarea unor boli respiratorii și de inimă.