Astfel că 37 de asociații ale magistraților din Europa avertizează asupra viitoarei legi, despre care consideră că ar fi o amenințare la independența justiției și a statului de drept.
Asociaţia Europeană a Judecătorilor (EAJ) a adoptat, în unanimitate, pe 2 iunie 2023, o rezoluție prin care arată că proiectul de lege privind pensiile judecătorilor modifică procedura, condițiile de acordare și cuantumul pensiilor de serviciu ale acestora.
Rezoluţia a fost adoptată la Reuniunea Asociaţiei Europene a Judecătorilor (EAJ), Grup regional al Asociaţiei Internaţionale a Judecătorilor (IAJ), desfășurat la Atena, la începutul acestei luni. A fost prezent și José Igreja Matos, preşedintele Asociaţiei Internaţionale a Judecătorilor (IAJ).
Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), membră a Asociaţiei Europene a Judecătorilor (EAJ) din 1994, a participat la reuniune, prin judecătoarea. Andreea Ciucă, preşedinte, şi judecătoarea pensionară Viorica Costiniu, preşedinte de onoare. Anterior, AMR a trimis Asociaţiei Europene a Judecătorilor o scrisoare deschisă în care a prezentat propunerile viitorului act normativ, comparativ cu principiile europene ce guvernează statutul judecătorilor. AMR a cerut Asociaţiei Europene a Judecătorilor adoptarea unui document prin care să solicite autorităţilor române să nu pună în practică proiectul de lege, potrivit stiripesurse.ro.
Aspecte semnalate de AMR
- Noile Legi ale Justiţiei au intrat în vigoare la 16.12.2022, cu menţiunea că, după dezbateri în cele două Camere ale Parlamentului, au fost votate prevederi similare celor din Legea anterioară (din anul 2004), referitor la pensia de serviciu a magistraţilor. Însă, după numai 3 zile de la intrarea în vigoare a noilor legi, s-a trimis Consiliului Superior al Magistraturii proiectul legii privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraţilor, prin care se modifică acut procedura, condiţiile de acordare şi cuantumul pensiei de serviciu. Faptul că acest proiect de lege pune serioase probleme de neconstituţionalitate rezultă atât în Avizul Consiliului Legislativ din 28.12.2022, cât şi din Adresa Ministerului Justiţiei din 23.12.2022, transmisă Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.
Înregistrarea la Senat a proiectului Legii privind modificarea pensiilor de serviciu (L4/2023) a constituit un element de instabilitate, prin raportare la „speranţa legitimă”, concretizată în principiul propriu oricărui stat de drept, privind supremaţia legii. Această instabilitate a determinat un val de pensionări ce afectează serios sistemul judiciar. Gravitatea situaţiei este probată prin faptul că, dacă în perioada iulie 2019–ianuarie 2023, adică în decursul a 43 de luni, au fost eliberaţi din funcţie, prin pensionare, 654 de magistraţi, în doar 3 luni după înregistrarea proiectului de lege la Senat au depus cereri de pensionare 335 magistraţi, iar valul de pensionări continuă să se amplifice.
- AMR a făcut o serie de demersuri concrete, repetate şi punctual fundamentate pentru respectarea statutului magistraţilor şi independenţei justiţiei – incluzând şi independenţa financiară. Cu ocazia dialogului avut cu preşedintele Camerei Deputaţilor (cameră decizională cu privire la acest proiect de lege), în luna aprilie 2023, acesta a susţinut că măsurile ce vor fi adoptate vor ţine seama de necesitatea asigurării resurselor umane în sistemul judiciar. Cu alte cuvinte, am fost încredinţaţi că proiectul de lege nu va fi adoptat într-o formă care să determine continuarea părăsirii sistemului judiciar de către judecători.
- Însă, din păcate, în 29 mai a.c. a avut loc o escaladare a situaţiei care a creat o stare de vădită tensiune în sistemul judiciar. Mai exact, au fost lansate în spaţiul public schimbări intempestive aduse proiectului de lege privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraţilor, care ar urma să fie adoptate în termen scurt. Astfel cum AMR, UNJR, AJADO şi APR au arătat în comunicatul de presă din 30.05.2023, modificările intempestive aduse acestui proiect de lege echivalează cu „sinuciderea asistată” a unui sistem aflat deja în cea mai gravă criză de personal. Instanțele sunt depopulate, în prezent 1.129 de posturi de judecător fiind vacante, unele dintre instanţe desfăşurându-şi activitatea cu mai mult de jumătate din personal lipsă. Tot surplusul de dosare este gestionat prin eforturi suplimentare de către judecătorii care încă sunt în activitate. Consecințele suprasolicitării şi aglomerării cu dosare, ce se soldează cu creșterea termenelor de soluționare a cauzelor şi cu scăderea calității actului de justiție, vor fi, în final, suportate de cetățenii români.
Desconsiderarea justiției, negocierea la masa politică, șubrezirea vădită a statutului magistraţilor au condus la plecări masive din sistem. Acestea sunt corelate cu scăderea profesionalismului candidaților la concursurile de admitere în magistratură. Aşa s-a ajuns ca, de exemplu, din cele 580 locuri scoase la concurs în anul 2022, să rămână neocupate 141 de locuri, adică aproape 25%, chiar în condiţiile în care nota minimă de intrare a scăzut la șase.
În Rezoluţia adoptată, Asociația Europeană a Judecătorilor (EAJ) a arătat că, în întâlnirea din 2 iunie 2023, a luat act de un proiect de lege în România privind pensia de serviciu a judecătorilor, care modifică dramatic și negativ procedura, condițiile de acordare și cuantumul pensiilor de serviciu ale judecătorilor.
EAJ a subliniat că ceea ce se propune este incompatibil cu standardele europene și internaționale.
Articolul 8-3 din Carta Universală a Judecătorului prevede că judecătorul are dreptul la pensie, cu o pensie conformă categoriei sale profesionale. Art. 6.4 din Carta Europeană cu privire la Statutul Judecătorului prevede că judecătorii ar trebui să primească o pensie al cărei nivel trebuie să fie cât mai aproape de nivelul salariului final al acestora, ca judecători. Paragr. 54 din Recomandarea 2010/12 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei statuează că ar trebui să existe garanții pentru plata pensiei care ar trebui să fie raportate în mod rezonabil la nivelul de remunerare a judecătorilor în exerciţiu.
EAJ consideră propunerile de lege ca încălcând aceste principii importante și, prin urmare, ca fiind o amenințare la adresa independența justiției și a statului de drept. EAJ solicită, așadar, autorităților române să se abțină de la punerea în practică a unor astfel de propuneri.
Rezoluția confirmă, prin vocea celor 37 asociațiile naționale membre EAJ, ceea ce AMR a susținut în mod constant: proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților încalcă independenţa justiției, pune în pericol grav funcționarea sistemului judiciar și, prin aceasta, afectează dreptul cetățenilor la un proces echitabil.