În bulibășeala de la Înalta Curte de Casație și Justiție provocată de loteria ilegală a Cristinei Tarcea, termenele de judecată se amână în cascadă. De fapt, de o lună, Instanța Supremă nu mai judecă, procesele sunt programate pentru „la anu’ și la mulți ani!”. Înregistrările SRI sunt excluse de la probe, expertizele făcute după dictarea procurorilor miros atât de tare, încât, trecând pe strada Batiștei, pe lângă ÎCCJ, riști să te trezești în cap cu rechizitoriile DNA aruncate pe fereastră de judecători. Este și cazul dosarului-„mamut” al retrocedărilor de la Constanța, cu 37 de inculpați, aflat la recurs, în care Radu Mazăre, pierdut prin Madagascar, a primit la Curtea de Apel București, cea mai grea pedeapsă - patru ani cu suspendare.
Judecătorul Ionuț Matei a dat în 17 decembrie 2018 un nou termen, pentru ianuarie 2019, în dosarul în care DNA a pus în cârca inculpaților un prejudiciu de 114 milioane de euro. Faptele din dosar sunt din zorii mileniului, din anii 2000-2004. Procurorul Gheorghe Onea a reușit să încropească un rechizitoriu pentru a fi introdus în instanță în 2008. Procesul a depășit deceniul și, după uriașa mediatizare făcută de propagandă, a avut o decizie în 2017, la Curtea de Apel București, când 25 de inculpați au fost achitați, 9 au primit condamnări cu suspendare, trei și-au dat obștescul sfârșit în așteptarea sentințelor. Când a pornit cercetarea pentru retrocedări de terenuri cu mare potențial imobiliar, Radu Mazăre era primar la Constanța, Nicușor Constantinescu, președintele Consiliului Județean, Cristi Borcea și Dragoș Săvulescu, acționari la clubul de fotbal Dinamo, Jean Aurel Andrei, notar respectat și soț al judecătoarei cu funcția de președinte al Tribunalului București. Onea, procurorul de caz, s-a pensionat încă din 2008 și a scăpat de plângerea penală pentru represiune nedreaptă și abuz făcută în 2007 de Mazăre.
Rechizitoriu făcut pulbere
Judecătoarea Corina Cornelia Dăescu a reținut în motivarea sentinței de la CAB aspectele penale ale infracțiunilor unor inculpați, pe baza cărora a hotărât și condamnările, de subliniat, toate cu suspendare. După tam-tamul de la lansarea dosarului, cu reținerile spectaculoase ale vedetelor din proces, Mazăre și Nicușor Constantinescu, DNA, care ceruse o pedeapsă de 15 ani de închisoare pentru fostul primar, primește un duș rece din partea judecătoarei. „Rechizitoriul se bazează exclusiv pe raportul constatator, vinovăția majorității inculpaților e stabilită de procuror în urma unor analize pe text, fără ca ele să fie coroborate cu vreo altă probă care să dea consistență susținerilor”, constată critic judecătoarea. Motivarea deciziei cuprinde de fapt un veritabil rechizitoriu al rechizitoriului DNA, apreciat ca superficial, neargumentat juridic, cu fapte neprobate sau care nu sunt infracțiuni. Procurorul a interpretat refuzul inculpaților de a da declarații ca o dovadă a vinovăției, iar relațiile firești de serviciu dintre angajații primăriei devin un cap de acuzare pentru grup infracțional organizat. Nu există interceptări telefonice sau ambientale care să dovedească la nivel personal un alt tip de coeziune decât cea profesională, inerentă în cazul unei instituții publice precum primăria. Curtea a considerat „că nu-și poate întemeia soluția numai pe anumite probe selectiv alese și prezentate în actul de sesizare, întrucât Codul de Procedură Penală prevede că probele nu au o valoare dinainte stabilită și trebuie examinate și apreciate în totalitate, coroborate și stabilit care sunt pertinente pentru soluționarea cauzei sub toate aspectele și pe care se poate întemeia o convingere corectă și o soluție justă”. O asemenea argumentare juridică pe care se bazează aplicarea legii nu poate fi răsturnată nici chiar de Ionuț Matei, judecătorul cu pedigree-ul validat de câmpul tactic, la care a ajuns dosarul la recursul promovat de DNA. Iată de ce cred că Radu Mazăre privește relaxat, la malul Oceanului, finalul acestui proces.
Urechile mari n-au servit DNA
Între înregistrările din jurul acestui proces cu pagubă uriașă nedovedită a apărut și una de calibru greu care urma să-i înfunde pe Cătălin Voicu și pe fratele lui Radu Mazăre, Alexandru Mazăre, ajuns parlamentar. Radu Mazăre depusese o plângere împotriva procurorului Onea și a experților DNA, Cutoară Cătălin și Gheorghe Macovei. Voicu și A. Mazăre sunt interceptați când discutau despre competența experților DNA, pe care o puneau la îndoială. De aici, concluzia de „complot”. Interceptarea nu a fost reținută ca probă de instanță, dar cât o fi costat misiunea operativă a SRI?
„Condamnarea inculpaților nu se poate baza exclusiv pe existența unor relații între inculpați, de serviciu sau de rudenie, afaceri, ci trebuie coroborate cu alte probe care să demonstreze, fără dubiu, vinovăția acestora”
Corina Cornelia Dăescu, judecător Curtea Apel București