Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Evoluțiile de pe piața mondială, prețurile extrem de mari ale gazelor, euro slab, logistica și stocurile mici sunt explicațiile oferite de analiști pentru această situație. Ei spun că Europa se află într-o situație similară cu criza din 2022, când 70% din capacitatea de producție a continentului s-a închis. Situația îi afectează și pe fermierii români care sunt puternic dependenți de importuri, în condițiile în care producția internă este foarte mică.
Pentru primăvara acestui an, mulți analiști se așteaptă la o cerere puternică, determinată de comercianți și fermieri care au evitat să facă achiziții sau precomenzi pentru viitoarea campanie agricolă acum, pentru a-și păstra fluxul de numerar, scrie site-ul german agrarheute.com. Dezvoltarea în continuare a pieței europene a azotului va depinde în mare măsură de dinamica prețurilor globale și europene la uree, spun comercianții.
În plus, piața de uree a primit un impuls puternic cu puțin timp înainte de începutul anului, printr-o licitație din India, în care, spre surprinderea majorității analiștilor și comercianților, a fost achiziționată cantitatea foarte mare de 1,5 milioane de tone. India este unul dintre cei mai mari importatori și cumpără aproximativ 40% din îngrășământul cu azot de pe piața mondială.
Egiptul, un furnizor străin cheie pe piața europeană, și-a vândut ureea la 418 USD/t la începutul lunii ianuarie. A fost cu aproximativ 30 USD/t mai mult decât acum două săptămâni și cu aproximativ 60 USD/t mai mult decât în noiembrie. În porturile de export din Orientul Mijlociu, prețurile ureei erau de 373 USD/t la începutul lunii ianuarie, cu aproape 30 USD mai mari decât la sfârșitul lunii decembrie.
Importurile românești au depășit 500 mil. euro
În urmă cu mai bine de zece ani România era unul dintre producătorii de îngrășăminte importanți ai Europei cu producții de circa 2,5 milioane de tone. Astăzi, combinatele sunt închise, iar Azomureș, cel mai mare producător local produce cu intermitențe pe fondul creșterii prețurilor la gazele naturale. Potrivit datelor Direcţiei Generale Taxare şi Uniune Vamală (TAXUD) din cadrul Comisiei Europene, țara noastră a importat anul trecut peste 1,5 milioane de tone de îngrășăminte, valoarea lor fiind de circa 510 milioane de euro. Cele mai mari cantități de îngrășăminte au venit din Rusia (358.000 de tone), Egipt (355.000 de tone), Turcia (96.000 de tone) și China (80.000 de tone). Pe lista țărilor de unde am importat cantități semnificative mai apar Israelul, Azerbaidjanul, Serbia etc. Pe această listă figurează inclusiv Ucraina, unul din marii exportatori în trecut, dar a cărei producție este afectată, în ultimii ani, de război. De aici am adus 25.000 de tone pentru care importatorii au plătit 9,24 de milioane de euro. În 2023 valoarea importurilor românești de îngrășăminte a fost de 550 de milioane de euro. România a generat 6,8% din importurile UE în 2023, iar în 2022 ele au reprezentat 7,9%.
„România are nevoie de două-trei combinate de îngrășăminte care să-i dea siguranță. Cred că în strategia Guvernului combinatul Azomureș ar trebui să capete o importanță strategică. De asemenea, combinatul de la Năvodari ar trebui luat în calcul. România nu-și poate permite să fie dependentă de importuri, mai ales că de multe ori ele au o calitate îndoielnică. Noi avem mari probleme cu fertilitatea solului și avem nevoie de aceste îngrășăminte”.
Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS)
Citește pe Antena3.ro
Gazul reprezintă până la 80% din costuri
Gazul natural este folosit ca materie primă pentru producerea amoniacului, ingredientul de bază pentru toate îngrășămintele minerale cu azot. Fiind cel mai mare sector industrial consumator de gaze naturale, competitivitatea industriei îngrășămintelor din UE este determinată, în primul rând, de prețurile gazelor. Deoarece gazele naturale reprezintă, de obicei, 60 până la 80% din costurile de producție, prețurile gazelor sunt de o importanță crucială pentru prețurile îngrășămintelor din Europa, precum și pentru furnizarea de îngrășăminte cu azot și situația aprovizionării pe piața europeană a îngrășămintelor. În aceste condiții, mulți producători europeni își reduc producția, situația fiind aproape de cea din 2022, când Europa a cunoscut o scădere cu 70% a capacității de producție a îngrășămintelor cu azot. Pe de altă parte, furnizorii de îngrășăminte care importă materii prime la prețuri mai mari - parțial din cauza cursului de schimb mai mare - trebuie să transmită aceste creșteri către lanțul de aprovizionare, afectând producătorii. Este probabil ca acest lucru să strângă marjele în general, spun analiștii citați de agrarheute.com.
Războiul din Ucraina a complicat lucrurile
Războiul dintre Rusia și Ucraina a complicat și mai mult logistica îngrășămintelor, în special peste Marea Neagră, și a crescut costurile de transport maritim. Acești factori combinați au determinat un număr de comercianți și producători să amâne sau să reducă semnificativ achizițiile de îngrășăminte pentru anul de recoltă 2025/2026, în speranța unei mai mari stabilități a pieței.
Consumul, în scădere în Europa
În timp ce în țări precum China și cele din America Latină se prognozează o creștere a consumului de îngrășăminte, este de așteptat o scădere a utilizării lor în Europa, chiar și fără criza prețului gazelor. Cauzele sunt generate de creșterea suprafețelor destinate agriculturii ecologice, importului de cereale ucrainene, reducerea suprafețelor cultivate și înăsprirea legislației privind utilizarea îngrășămintelor.
