Semnarea lui a luat prin surprindere inclusiv conducerea Ministerului Agriculturii, care știa că el va fi semnat cu asociația cultivatorilor de sfeclă de zahăr din zonă. Ce intenții au noii proprietari ai fabricii, când vor da drumul producției, de unde vor lua oamenii, mai ales că într-o fabrică de zahăr vorbim de multe zone unde este nevoie de o forță de muncă specializată, sunt întrebări care așteaptă un răspuns. Deocamdată, ceață totală. Noii acționari ai fabricii, Mihaela Neagu și Mihail-Daniel Matache, au solicitat însă pentru astăzi o întâlnire cu ministrul Agriculturii, Petre Daea, pentru a-și prezenta planurile, dar și pentru a cere un eventual sprijin din partea ministerului, au declarat pentru Jurnalul surse apropiate discuțiilor. Mihaela Neagu a preluat anul trecut și fabrica de zahăr de la Bod, iar afacerile derulate de ea în ultimii ani au făcut de multe ori subiectul unor anchete de presă. Firmele controlate de Mihaela Elena Neagu, în trecut o apropiată a PDL, au avut zeci de contracte cu instituțiile statului și cu companiile deținute de acestea. Ea s-a remarcat și în timpul pandemiei de COVID, după ce a reușit să obțină mai multe contracte de la stat, inclusiv prin încredințare directă, pentru furnizarea de măști, teste de salivă necesare determinării agentului SARS-CoV-2.
Nu este exclus ca discuțiile de astăzi de la sediul Ministerului Agriculturii să se axeze inclusiv pe posibilitatea stabilirii unei scheme financiare care să permită reluarea producție la fabrica de la Luduș, asta după ce redeschiderea fabricii de zahăr de la Bod, preluată de aceiași acționari, a rămas o promisiune neonorată. Un alt subiect îl va constitui asigurarea forței de muncă, Ministerul Agriculturii fiind direct interesat de acest aspect, pentru că fără una bine calificată fabrica nu va putea fi repornită. Angajații fabricii au fost plătiți până la 1 februarie de către francezii de la Tereos cu 75% din salariu după închiderea firmei în toamna anului trecut. Mulți dintre angajații ei, în special cu o calificare înaltă, și-au găsit alte locuri de muncă sau au plecat din țară. Situația este extrem de complicată din acest punct de vedere, mai ales că realizarea lucrărilor de reparațiile necesită un timp îndelungat după ce fabrica nu a mai lucrat de ani. De exemplu, după terminarea unei campanii de prelucrare a sfeclei de zahăr, care durează 3-4 luni, o astfel de fabrică intră în reparații timp de circa șase luni, pentru pregătirea următoarei campanii agricole.
Adrian Chesnoiu, fost ministru al Agriculturii, negociase cu Tereos România cumpărarea fabricii de zahăr Luduș de către stat prin Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea şi continuarea activităţii de cultivare a sfeclei de zahăr în zonă şi, implicit, păstrarea locurilor de muncă ale salariaţilor din fabrică. Tranzacţia urma să fie semnată la 1 iulie 2022, dar miniştrii Agriculturii s-au schimbat, astfel că înţelegerea nu a mai fost respectată.
„Eu am dorit cumpărarea fabricii de zahăr Luduș alături de alți câțiva parteneri. Negociasem cumpărarea fabricii și ne pregătisem pentru această tranzacție. Făcusem împrumuturi la bancă. Mie chiar urma zilele acestea să-mi intre banii în cont. Ne-am trezit însă trași pe dreapta de către francezi, fără nicio explicație. Ce vor face în continuare cu fabrica, nu mai este treaba mea, dar sper ca lucrurile să meargă bine în viitor”.
Teodor Aflat, unul dintre cei mai mari fermieri din Transilvania
Francezii au jucat la două capete
Cumpărătorii fabricii sunt Mihaela Neagu și Mihail-Daniel Matache. Surpriza a fost totală pentru fermieri, ei fiind anunțați de către francezi că au vândut firma chiar în ziua în care trebuiau să semneze contractul pentru preluarea fabricii. Nimeni nu a știut de negocierile purtate de francezi cu cei doi investitori, ignorat fiind inclusiv Ministerul Agriculturii, care la un moment dat a vrut să încadreze fabrica în categoria firmelor în dificultate și să-i acorde un ajutor de stat pentru salvare și/sau restructurare, conform reglementărilor Comisiei Europene. Mihaela Neagu și Mihail-Daniel Matache au cumpărat această fabrică pe persoană fizică, după ce în luna octombrie a anului trecut se ajunsese la un acord de principiu pentru semnarea unui memorandum de achiziţie a fabricii de către fermierii români din Transilvania. Pentru această achiziție ei au fost sprijiniți și de Ministerul Agriculturii în negocieri, inclusiv existând promisiunea unei finanțări accesibile pentru reluarea producției. În judeţele din centrul Transilvaniei erau mai multe sute de cultivatori de sfeclă care depindeau de această fabrică, numai în Sindicatul Cultivatorilor de Sfeclă de la Luduş fiind peste 300 de membri. Astăzi însă numărul lor scăzut, mulți dintre ei renunțând la această cultură.
Zahăr din Ucraina vândut ca fiind produs la Bod
Mihaela Elena Neagu a cumpărat anul trecut și fabrica de zahăr Bod, din județul Brașov, care a intrat în faliment în anul 2017, după ce în 2010 intrase în insolvență cu datorii de 90 de milioane de lei. Unitatea a fost privatizată în anul 1998, proprietarul ei devenind atunci un anume Dan Tartagă, care, ulterior, a fost condamnat pentru infracțiuni economice. „Deși fabrica nu mai funcționa de mulți ani, Mihaela Elena Neagu a început să vândă zahăr, pe etichetă apărând că el este produs la Bod. Când și-a dat seama că înșelăciunea a fost descoperită, a dispus schimbarea etichetei. Acum pe ea scrie că este zahăr din Ucraina, dar este inscripționată cu caractere minuscule și într-un loc prea puțin vizibil, mai precis pe fundul pachetului”, au declarat pentru Jurnalul surse din industria zahărului. Compania „Best Achizitii SRL” deţinătoarea brandului „Zahăr BOD” şi a unei părţii reprezentative a Fabricii de Zahăr Bod, a anunțat că va relua producţia de zahăr din sfeclă de zahăr în acest an. Afirmația este pusă sub semnul întrebării de reprezentanții cultivatorilor de sfeclă de zahăr, pentru că nu au fost încheiat contracte pentru viitoarea producție de sfeclă de zahăr, potrivit surselor consultate de Jurnalul.
Industria zahărului din țara noastră a fost demolată după 1989, din cele 33 de fabrici existente atunci, astăzi mai funcționând doar două.
Citește și Fenomenul „Best Achiziții”. SRL-ul care vinde statului paturi de 100 de milioane €, dintr-un singur contract