În acest caz, s-ar crea un conflict de interese între minister și departamentul care acum este institut și poate face cercetare independent, pentru ministerul de resort. O altă problemă este legată de proiectele pe fonduri europene sau PNRR care sunt în derulare și s-ar putea închide, dacă instituția va fi desființată. A treia problemă a unei astfel de modificări ar fi politizarea și numirea în funcții a unor persoane mai puțin specializate pentru activitățile derulate de INP. Dar principalii beneficiari ai unei astfel de decizii ar fi dezvoltatorii imobiliari și autoritățile locale care ar putea primi mai ușor avize, încălcând legislația din domeniul patrimoniului.
Sursele din interiorul Ministerului Culturii spun că s-ar dori o preluare a INP pentru a se evita o posibilă comasare a Culturii cu Educația și Turismul. Având mulți angajați, chiar dacă s-ar face o reorganizare a organigramei, cu un număr mai mic de personal, institutul ar putea salva o eventuală comasare a Ministerului Culturii cu Educația și Turismul.
Dar specialiștii în patrimoniu știu că o astfel de transformare a institutului în departament al ministerului de resort i-ar ajuta mai mult pe cei care vor să construiască sau să modifice planurile de urbanism fără a mai ține cont de distrugerea patrimoniului, pentru că avizarea se obține greu de la INP sau nu se poate obține deloc, dacă se constată afectarea unor monumente istorice importante.
În acest moment, ideea înglobării INP în Ministerul Culturii este doar la nivel de zvon, pentru că se discută posibilitatea aceasta fără să existe o soluție concretă, însă pericolul constă în voința politică, pentru că factorii decidenți ar putea trece peste orice fel de opreliști, dacă se vrea desființarea actualei instituții, cu alte scopuri.
Proiectele europene sau PNRR s-ar pierde
Institutul face cercetări arheologice și înregistrează siturile, administrează proiecte foarte importante pentru patrimoniul național, iar pentru aceste proiecte este nevoie de specialiști foarte buni, cu multă experiență. Dacă INP dispare, proiectele finanțate din fonduri europene sau prin PNRR s-ar putea să nu fie preluate de noua structură creată în Ministerul Culturii, iar finanțările s-ar pierde, în defavoarea României, atât ca utilitate, cât și din punct de vedere financiar.
Specialiștii INP lucrează și suplimentar, fără să fie plătiți, în diverse comisii de evaluare. În comisiile de la nivel european, munca acestora nu e plătită, INP are un rol esențial pentru activitatea pe care trebuie să o asigure țara noastră, iar în lipsa institutului, pagubele create de desființarea și preluarea de către minister a INP ar face foarte mult rău, atât culturii naționale, cât și bugetului de stat, cheltuielile crescând, în viitor, în loc să scadă.
Zvonul a generat deja reacții, unii comparând o astfel de situație cu ce a făcut Nicolae Ceaușescu în 1978, când a desființat Direcția Monumentelor Istorice, ceea ce a generat o tragedie națională, pentru că s-au dărâmat foarte multe biserici și monumente istorice.
INP are mulți dușmani, pentru că emite puncte de vedere foarte bine documentate pe situații legate de patrimoniu. Dezvoltatorii imobiliari și autoritățile locale sunt cei mai deranjați de activitatea INP. Dincolo de Planurile Urbanistice Generale sau Zonale (PUG și PUZ) care nu se pot da fără avizul INP, dezvoltatorii trebuie să asigure și cheltuielile de cercetare arheologică, în zonele cu risc de afectare a unor situri sau alte monumente istorice, iar construcțiile nu se vor putea realiza, dacă specialiștii INP decid că în zonele respective nu se poate construi sau e nevoie de condiții speciale pentru construcții. În aceeași situație este și Ministerul Transporturilor, cu CNAIR, pentru proiectele de infrastructură rutieră care trec peste monumentele istorice.
Direcția de cultură avizează drumul prin Cetatea Argedava
Un exemplu elocvent ar fi Cetatea Argedava care urmează să fie afectată, în județul Giurgiu, de traseul unei viitoare autostrăzi care trece printr-un colț al construcției vechi de peste 2.000 de ani. În acest caz, Direcția de Cultură Giurgiu și Ministerul Culturii au aprobat planurile CNAIR pentru autostradă, chiar dacă specialiștii care fac cercetarea sitului s-au opus.
La o astfel de situație generalizată s-ar putea ajunge dacă INP s-ar desființa, pentru că există riscul ca angajații ministerului sau cei ai direcțiilor județene de cultură să răspundă mai degrabă la comenzile politice, pentru a-și păstra posturile, decât să apere patrimoniul național.
INP este de sine stătător și depolitizat, ceea ce garantează seriozitatea și buna credință a specialiștilor angajați sau care ocupă funcții de conducere prin concurs. Devenind un simplu departament sau o direcție a Ministerului Culturii, se poate supune altor reguli, fără legătură cu deontologia profesională sau cu corectitudinea, ajutându-i pe cei care vor să ignore regulile patrimoniului național.
Studii care se bat cap în cap
Chiar acum este un scandal legat de vechea rafinărie de la Câmpina, pentru care există două studii, total diferite între ele. Un studiu este făcut de un ONG - Asociația Pro Patrimonio -, al doilea fiind făcut de beneficiar. Primul arată că trebuie să se păstreze situl integral, al doilea ar permite distrugerea sitului, în favoarea beneficiarului.
În timp ce în țări europene precum Germania, un astfel de aviz pentru construcții se poate emite după doi ani, timp în care se face o cercetare serioasă, pentru a nu se afecta patrimoniul, în România se încearcă eliminarea acestor avize și cercetări. Specialiștii din Ministerul Culturii spun că ar fi mai bine pentru România dacă rolul INP ar fi întărit, dacă i s-ar da atribuții suplimentare care să poată opri eventualele derapaje ale direcțiilor județene de cultură, atunci când se avizează lucrări nocive pentru patrimoniul național, deși nu ar trebui. INP ar putea avea un rol de supervizare a direcțiilor județene. Chiar a existat o astfel de propunere de a se extinde atribuțiile institutului, dar încă nu a fost depus un proiect de lege în acest sens.
Este nevoie de un for superior
Cercetările INP sunt oricum îngreunate de faptul că nu se trimite documentația, din partea instituțiilor locale, astfel încât să fie actualizate rapoartele de cercetare, ceea ce îngreunează munca specialiștilor. În cazul extinderii infrastructurii rutiere, nici măcar nu se solicită cercetări făcute de INP, iar dacă se fac, nu se ține cont de ele, dacă beneficiarul proiectelor are alte interese.
Probleme mari sunt la direcțiile de cultură din mai multe județe, printre care se numără Alba, Giurgiu și Ialomița, unde directorii acestor direcții se opun cercetărilor arheologice prevăzute de lege, în loc să protejeze patrimoniul național - spun sursele din Ministerul Culturii.
În general, la nivelul întregii țări s-a ajuns la situația în care se dau avize pentru construcții de infrastructură rutieră sau de clădiri, fără a se mai ține cont de cercetarea prealabilă pentru patrimoniu.
Sursele din Ministerul Culturii spun că dacă INP ar avea drept de avizare, de control și chiar de sancționare, astfel încât să poată interveni peste avizele date eronat de factorii de decizie locali (direcțiile județene de cultură), ar fi singura soluție pentru a salva patrimoniul de cei care răspund la comenzi politice sau care îi ajută pe dezvoltatorii imobiliari, distrugând monumentele, cu bună știință.
În acest context, deși se cunosc problemele legate de încălcarea legislației privind protecția patrimoniului, la nivel de minister, în loc să întărească singura structură care ar putea corija erorile de la nivel județean, conducerea Ministerului Culturii caută soluții pentru a desființa INP și de a-l îngloba în propria structură, unde specialiștii pot fi controlați sau constrânși să avizeze lucrări care distrug monumentele istorice naționale.