Acestea s-ar fi format după ce s-a rupt primul mare continent (numit Nuna sau Columbia), în urmă cu 1,3 miliarde de ani, arată un studiu australian publicat în revista Nature Communications.
Circa 90% dintre diamantele roz găsite până acum provin din mina Argyle, situată în N-V Australiei, care a fost închisă în 2020. Inițial s-a crezut că mina din Argyle este veche de 1,2 miliarde de ani, însă cercetătorii nu puteau să îşi explice felul în care diamantele au putut să urce spre suprafaţă singure. Ultimele date arată însă că mina datează chiar din perioada fracturii continentului Columbia.
La început, "toate masele terestre erau aglomerate împreună", explică geologul Hugo Olierook,de la Universitatea Curtin din oraşul Perth, autorul principal al cercetării.
Acea masă s-a fracturat 500 de milioane de ani mai târziu, iar în locul respectiv magma a urcat în scoarţa terestră, aducând cu ea diamantele roz la suprafaţă, "ca un dop de şampanie", a precizat geologul.
Diamantele roz sunt pietre prețioase care iau naștere doar din carbonul aflat la mare adâncime și este nevoie de o presiune foarte mare care să modifice culoarea diamantului clasic.
"Dacă apeşi puţin deasupra lui, el devine roz. Dar dacă apeşi puţin mai mult, devine maro", spune cercetătorul.
Presiunea care a colorat diamantele s-a format astfel prin coliziunile dintre masele terestre din vestul şi nordul Australiei, care au avut loc în urmă cu 1,8 miliarde de ani.
Până acum, diamantele roz au fost căutate în interiorul continentelor, în timp ce mina Argyle se află la margine. Geologul australian susține astfel că acestea s-ar putea găsi în munții formați în urma fracturării continentului Columbia, și care se află în Australia, Rusia, Canada și Africa de Sud.
Însă alți alți cercetători sunt sceptici de această ultimă concluzie. Prof. univ. John Foden de la Universitatea din Adelaide, care nu a participat la realizarea studiului, crede că diamantele roz se află doar în mina Argyle.