Mai mult decât atât, spre deosebire de dezastrele naturale, războiul în curs din Ucraina a avut un impact mai mare asupra finanțelor țării, necesitând ajutor militar și economic masiv. Luați în considerare că în 2022-2023, Ucraina s-a bazat pe asistență bugetară de 74 de miliarde de dolari din partea partenerilor săi internaționali pentru a menține funcționarea guvernului. Acest lucru sugerează că aproape toate fondurile de reconstrucție vor veni de la donatori străini.
Gestionarea unei astfel de întreprinderi costisitoare și complexă precum reconstrucția postbelică a Ucrainei va necesita o abordare cuprinzătoare, orientată spre sisteme. Instrumentele digitale, în special, ar trebui utilizate pentru a eficientiza procesul, pentru a crește transparența și pentru a oferi responsabilitate.
În acest scop, guvernul ucrainean a înființat deja ecosistemul de restaurare digitală pentru management responsabil (DREAM), în timp ce o coaliție de ONG-uri a dezvoltat Big Recovery Portal, pentru a colecta, organiza și publica date deschise despre proiectele de recuperare în toate etapele. Acest lucru ajută la crearea unui mediu în care cetățenii și organizațiile pot participa activ la procesul de supraveghere.
Aceste sisteme sunt un pas în direcția corectă. Dar când vine vorba de implementarea lor, este instructiv să luăm în considerare programele recente de reconstrucție la scară largă. Mai exact, reconstrucția Aceh după tsunami-ul din Oceanul Indian din 2004, un efort condus de guvernul indonezian și susținut de Banca Mondială, oferă lecții importante despre cum să utilizați instrumentele digitale în mod eficient.
În primul rând, este important să ne amintim că, chiar și cu cea mai recentă tehnologie, oamenii trebuie să urmărească parcursul banilor. Colectarea și analiza datelor rămân extrem de laborioase, deoarece sistemele informatice automatizate sunt invariabil susceptibile la erori pe care numai oamenii le pot detecta. În Aceh, în faza incipientă, datele privind proiectele de reconstrucție nu au fost întotdeauna consolidate sau analizate, rezultând o dublă contabilizare. În plus, persoanele care introduceau date au fost copleșite de nivelul de detaliu necesar pentru urmărirea rezultatelor, ceea ce înseamnă că nici măcar informațiile financiare ușor de obținut nu erau inițial disponibile.
În al doilea rând, planificarea excesivă a întârziat multe eforturi de reconstrucție. În loc să creeze un plan general, așa cum a făcut Indonezia pentru Aceh, Ucraina ar trebui să stabilească un cadru cu principii de bază, cum ar fi cerințele minime pentru proiectarea și construcția clădirilor, pentru a se concentra pe viteză. Unele proiecte - locuințe provizorii, de exemplu - vor fi neapărat temporare. Platforme precum DREAM și Big Recovery Portal ar trebui astfel să capteze datele de reconstrucție în timp real, pentru a asigura o analiză continuă și eventuala corectare a cursului.
În al treilea rând, Ucraina ar trebui să urmărească separat angajamentele financiare și plățile. Institutul Kiel pentru Economia Mondială listează și cuantifică deja sprijinul pe care guvernele l-au angajat Ucrainei. Însă monitorizarea plăților va fi la fel de importantă, deoarece reflectă mai bine activitățile de pe teren. Acest lucru poate fi o provocare, deoarece finanțarea circulă adesea prin mai multe canale și este înregistrată în diferite etape înainte de a ajunge la beneficiari și va fi necesară o urmărire atentă pentru a preveni dubla și tripla numărătoare. În Aceh, Metodologia de analiză a urmăririi cheltuielilor de reconstrucție a surprins proiecte individuale la nivelul agențiilor de executare pentru a evita această problemă. DREAM ar trebui să facă același lucru în Ucraina.
În plus, ajutorul trebuie să fie distribuit în mod echitabil. După tsunami, monitorizarea guvernamentală din Aceh a constatat că majoritatea fondurilor de recuperare au fost inițial alocate proiectelor de sănătate și educație, mai degrabă decât infrastructurii esențiale, datorită priorităților donatorilor. Pentru a evita acest rezultat, DREAM ar trebui să separe tipurile de finanțare, ceea ce i-ar permite să excludă asistența de urgență și să se concentreze în schimb pe investiții care vizează înlocuirea activelor deteriorate sau distruse, cum ar fi școli, poduri și drumuri. O astfel de abordare, cuplată cu o strategie care ia în considerare nevoile tuturor sectoarelor și regiunilor, ar evidenția aspectele practice ale utilizării fondurilor, în special acolo unde se alocă ajutorul, și ar promova reconstrucția infrastructurii critice.
Dar livrarea eficientă a ajutorului depinde la fel de mult de capacitatea locală, cât și de fluxurile de finanțare. Evaluările amănunțite și realiste ale nevoilor reprezintă, prin urmare, o parte importantă a eforturilor de reconstrucție, deoarece pot îmbunătăți alinierea la resursele disponibile. În Aceh, costul reconstrucției a fost estimat inițial la 6,2 miliarde de dolari (inclusiv inflația). Dar în timp ce suma totală a resurselor financiare pentru reconstrucție a depășit 7 miliarde USD leu, decalajele de alocare în sectoarele de mediu, energie, alimentație și irigații au o recuperare limitată la nivelurile de dinainte de tsunami.
În cele din urmă, în timp ce o gamă largă de donatori și agenții de implementare contribuie la reconstrucția Ucrainei, managementul strategic al celor mai importanți jucători - instituțiile reprezentând aproximativ 85% din portofoliul total - este crucial. Acest lucru va asigura că cea mai mare parte a investițiilor este utilizată cât mai eficient posibil și că respectă cele mai înalte standarde de transparență și responsabilitate. Înființarea unui organism centralizat de coordonare și a unui sistem de gestionare a datelor ar putea contribui la realizarea acestui lucru. De asemenea, ar stimula o abordare unificată a reconstrucției țării, prin care cei mai mari donatori sunt aliniați la obiectivele guvernului și între ei.
La reconstrucția Aceh, echipa Băncii Mondiale a lucrat îndeaproape cu primii zece donatori și a analizat cu atenție bugetul de reconstrucție al guvernului, ceea ce a condus la un efort mai coordonat. Dar asta nu înseamnă că doar cele mai mari proiecte sunt relevante pentru planificarea strategică și alocarea resurselor. Dimpotrivă, proiectele de toate dimensiunile ar trebui urmărite cu meticulozitate, pentru a dezvolta o strategie cuprinzătoare.
Nevoile de reconstrucție ale Ucrainei vor fi vaste. Având în vedere acest lucru și pentru că populația ucraineană a suferit enorm de pe urma războiului de agresiune al Rusiei, comunitatea internațională trebuie să tragă lecțiile potrivite din catastrofele recente pentru a ajuta țara să se reconstruiască rapid și la cele mai înalte standarde. Pe măsură ce Ucraina se pregătește să se angajeze în zeci de mii de proiecte de infrastructură critică, va avea nevoie de instrumentele digitale adecvate și de capacitatea umană pentru a-și monitoriza progresul.
Autorul:
Wolfgang Fengler, fost economist principal la Banca Mondială, este CEO al World Data Lab. Vladyslav Rashkovan este director executiv supleant la Fondul Monetar Internațional.
Traducere, adaptare, editare: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro
Drepturi de autor: Project Syndicate