România a trecut, în acest weekend, de un milion de cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19, iar bilanțul deceselor a depășit 25.000. Specialiștii estimează însă că cifrele reale, atât la numărul de infectări, cât și în privința românilor care și-au pierdut viața din cauza virusului sau ca victime colaterale în proasta gestionare a crizei medicale, sunt cu mult mai mari decât cele oficiale. Sunt de patru ori mai multe cazuri decât cele raportate, estimează medicul Beatrice Mahler, iar predicțiile optimiste ale premierului Cîțu, cum că am scăpa de pandemie în luna iunie, sunt contrazise de medicul și cercetătorul Octavian Jurma: „O să ne prindă iulie cu cel puțin 1.000 de oameni la Terapie Intensivă”, iar când este saturat accesul la ATI, numărul real de decese se triplează față de cel oficial. Dacă includem toți morții pandemiei, în loc de 25.000, o să descoperim că „mai degrabă, sunt circa 70.000-75.000 de decese”, avertizează Jurma.
„Din 1 iunie vom începe să revenim la normalitate”, afirma, zilele trecute, cu aplomb, premierul Florin Cîțu, care consideră că gestionarea crizei sanitare merge unsă, dar medicii îl trag de mânecă.
Anul trecut, în noiembrie, aveam aproape 10.000 de cazuri noi pe zi și 1.000 de oameni în terapie intensivă, dar mai puține decese. Acum avem în jur de 4.500 - 5.000 de cazuri pe zi, iar ieri doar 3.300, dar sunt peste 1.500 de oameni în terapie intensivă și alți circa 800 de bolnavi primesc oxigen sau sunt intubați în Unitățile de Primiri Urgențe. „Eu cred că sunt de patru ori mai multe (n.r. - infectări) decât cele raportate. Părerea mea e că, da, sunt 20.000 de cazuri pe zi”, a spus managerul Institutului „Marius Nasta” din București, sâmbătă seară, la un post de televiziune.
Mortalitatea, cel mai predictibil indicator al pandemiei
Și medicul Octavian Jurma este de părere situația reală este mult mai gravă față de cum o văd decidenții și că o să ne prindă iunie, poate chiar iulie, cu cel puțin 1.000 de oameni la ATI, pentru că „nu facem nimic real să încetinim aceste infecții grave”, iar acest lucru contribuie la incidența deceselor.
Acum ne aflăm într-o perioadă de incertitudine în privința numărului de cazuri noi, spune Jurma, iar decesele vor continua să crească și săptămâna aceasta, când vom depăși, probabil, recordul, de 213 decese, din valul 2.
„Din nefericire, mortalitatea rămâne cel mai predictibil indicator al pandemiei de COVID-19 în România”, subliniază epidemiologul timișorean.
Acesta a explicat, pentru Jurnalul, că mortalitatea produsă de COVID diagnosticat trebuie separată de mortalitatea cauzată de pandemie, care, oficial, nu este atribuită bolii COVID-19. „Bolnavul respectiv a fost infectat cu coronavirus, dar nu a fost testat, deci nu a fost luat în evidență cu COVID, deci a murit tot «fără COVID» - și eu cred că, din excesul de decese, cam jumătate sunt tot decese COVID”, ne-a spus Jurma, precizând că „și Rusia, și Mexic au făcut corecții de zeci de mii de morți, tocmai pentru că și-au dat seama că e ridicol, pentru că este o subestimare a numărului de decese peste tot”.
Ce se întâmplă când secții ATI sunt pline
„Dacă ne uităm la numărul de decese din noiembrie-decembrie, vedem că în perioadele în care este saturat accesul la ATI, se triplează numărul de decese față de cel oficial. În perioadele în care avem acces la ATI, se moare de două ori mai mult în realitate. Deci raportul dintre decesele COVID și excesul de decese față de media ultimilor ani a fost cam de 1 la 2. Adică pentru fiecare mort (n.r. - oficial) de COVID, au fost doi morți, de fapt, în realitate. Și aceștia sunt morții pandemiei: unii dintre ei sunt bolnavii de COVID neînregistrați, alții n-au avut acces la servicii medicale pentru că erau secțiile de ATI pline, alții - pacienți cărora le-a fost frică să meargă în spital din cauză că sistemul este suprasaturat, oamenii amână să se adreseze medicilor, amână intervenții acute sau cronice - și toate acestea le putem include la decese datorate pandemiei”, a explicat, pentru Jurnalul, Octavian Jurma, adăugând că acest lucru s-a aplicat și la ultima mare pandemie din 1918-1919, când nu aveau, ca acum, teste PCR și, atunci, cei care mureau cu un sindrom respirator erau incluși în datele pandemiei de gripă.
„Acum, dacă includem morții pandemiei, în loc de 25.000, cât avem luna asta, o să descoperim că, mai degrabă suntem în jurul a 70.000-75.000 de decese. Am avut 42.000 de decese în exces ultimele 6 luni ale anului trecut, în mod cert raportul se păstrează, deci suntem în zona de 60-70 de mii de decese reale datorate pandemiei și, dacă noi nu avem o politică de eliminare a pandemiei, ne focalizăm doar pe spitale, oamenii continuă să moară într-un ritm incomparabil mai mare decât media anilor de dinainte de pandemie”, a adăugat specialistul.
De la țară premiantă, la țară repetentă
Potrivit specialistului, este nevoie și de măsuri sociale, nu doar medicale, pentru a proteja oamenii de infecțiile care îi ucid. Eficiența spitalelor de a salva vieți va continua să scadă, pentru că medicii sunt epuizați, oamenii nu au câștigat mai multă încredere în spitale și, în continuare, apelează foarte târziu, când nu mai pot, arată Jurma, precizând că toți aceștia sunt factori care agravează situația din spitale, situație care este mai gravă decât a fost în noiembrie.
„Noi am fost țară premiantă și am devenit țară repetentă. Am fost printre cele mai bune în primul val. Dacă ne comparăm în primul val cu Marea Britanie, chiar și cu Israel, cu Portugalia, cu Italia, arătam fenomenal de bine, dar acum, la număr de cazuri, la număr de teste, la toate capitolele suntem în plutonul codaș. Ne-am lăudat o vreme cu vaccinarea, dar și aici am devenit mediocri – suntem în media europeană – și deja suntem depășiți de țările vecine”, mai spune specialistul.
Un exemplu în acest sens este Ungaria, care ne-a depășit fluierând la capitolul vaccinare: și-a vaccinat deja peste 25% din populație, în timp ce noi avem mai puțin de 1,4 milioane de persoane vaccinate cu ambele doze, adică doar 7%.
„În momentul în care se anunță 1.000 de oameni infectați, automat s-au anunțat 25 de decedați - care, într-adevăr, se împrăștie pe o perioadă mai lungă, dar aceasta este: 2,5% dintre cei diagnosticați în România vor muri! Vorbim aici de o statistică totală, de mortalitate în raport cu cazurile diagnosticate. Singura cale să eviți aceste decese este să scazi numărul de infectări. Nu există altă cale”
Octavian Jurma
Scăpăm de pandemie în iunie?
Referitor la predicțiile premierul Florin Cîțu despre marea relaxare, Octavian Jurma spune că „n-o să scăpăm în iunie de pandemie, indiferent ce declară politicienii noștri”.
„Valul doi a fost un eșec total, dar este prezentat cu nonșalanță ca un succes”, iar acum, deși „este mai rău decât în valul doi”, mesajul pe care l-a transmis șeful Executivului a fost, de fapt: „este exclus să luăm vreo măsură, indiferent câți morți sunt”, arată epidemiologul.
„Morții nu mint, nu poți să-i ascunzi”
Pandemia de coronavirus este cea mai mare catastrofă umanitară din România, de la Război încoace, consideră epidemiologul: „Au fost circa 1.600 de morți la cutremurul din 1977, 2.200 de morți la Revoluție. Mă întreb, dacă ar fi mers un terorist în piață și s-ar fi detonat, în fiecare săptămână, să omoare 200 de oameni, oare am fi la fel de liniștiți? Simplul fapt că moartea asta este așa tăcută ne face, cumva, să subestimăm impactul ei în viața noastră”.
Chiar dacă acum suntem „în război” și mulți nu realizează amploarea crizei, „o să vină vremea în care o să ne putem uita în urmă și o să cerem socoteală”, spune Jurma, subliniind: „Morții nu mint, nu poți să-i ascunzi”.
„Adică avem impresia, așa, că lumea o să treacă peste decesele din viața lor la fel de ușor ca peste știu eu ce minciună electorală – că se face autostradă și, la metrou, încă 10 stații, sau altă promisiune electorală –, dar nu este același lucru. Eu nu cred că oamenii o să treacă la fel de ușor, eu cred că pandemia va fi subiect electoral, inclusiv în 2024, și cine crede că nu va deconta politic se înșală amarnic. Cât trebuie să îmi crească salariul ca să uit că mi-a murit cel mai bun prieten, sau mamă, sau tată?!”.
Cum a scăzut Portugalia numărul de infectări de 30 de ori, în 3 luni
La începutul acestui an, Portugalia atrăgea atenția ca țara cu cea mai mare rată de infectare din Europa, iar Jurma spune că, în iarnă, guvernul a relaxat măsurile, în încercarea de salva Crăciunul, dar consecința a fost o explozie de cazuri noi și pierderea a mii de vieți.
„În condițiile în care Europa producea deja o treime din cazurile globale de COVID-19, Portugalia era un eșec monumental într-o clasă de repetenți. Motivele acestei explozii de cazuri au fost măsurile de relaxare de Sărbători, care au permis tulpinii britanice să se răspândească cu repeziciune în populație. Numărul mediu de cazuri zilnice a ajuns la 13.000 pe zi, într-o țară cu o populație de 10 milioane de locuitori”, amintește epidemiologul.
Cum au reușit portughezii să schimbe evoluția negativă a pandemiei? Cu o măsură nepopulară, dar eficientă. În loc să spună „asta e tot ce putem face, la alții e mai rău”, reacția guvernului și a parlamentului a fost radicală și fermă: stare de urgență și un lock-down strict. „După trei luni de carantină și în stare de urgență națională, cu ajutorul unei campanii intense de testare – de 4 ori mai mult ca noi, la 100.000 locuitori –, Portugalia a ajuns la 400 de cazuri pe zi, o reducere de 30 de ori a numărului mediu de cazuri noi. Vaccinarea nici măcar nu a fost invocată că soluție pentru valul 3, pentru că ar fi fost o minciună”, explică Jurma.
Câți mor la noi și câți mor la alții
Nu există o statistică perfectă pentru a compara focarele pe care diferite țări le-au experimentat în această pandemie, însă, pentru a vedea cât se moare la noi și în alte state din Europa, căci decidenții spun că stăm mult mai bine ca alții, am comparat numărul de decese raportate pe 10 aprilie, ultimele disponibile pentru toate statele pe www.worldometers.info, cu numărul de cazuri active din ziua respectivă.
Astfel, sâmbătă, România s-a situat pe locul 8 în clasamentul european, cu 139 de decese, la 75.620 de cazuri active. Ungaria, de exemplu, a avut un număr aproape dublu de morți (245), însă la un număr de aproape patru ori mai mare de cazuri active (267.291), iar Franța a înregistrat 207 decese la peste 4.600.000 de infecții active.
Serbia, cu un număr apropiat de România de cazuri active (83.538), a avut doar 41 de morți, iar Marea Britanie, la aproape 280.000 de cazuri, a înregistrat 40 de decese.
La capitolul eficiența gestionării pandemiei suntem mult în urma Albaniei, care, la peste 28.000 de cazuri active de COVID-19, a avut, sâmbătă, doar 6 morți, de peste 23 de ori mai puțin decât noi.