Născută în 1897 la Brăila, Ana Aslan a manifestat de la o vârstă fragedă o dorință puternică de a studia medicina, într-o perioadă în care femeile erau rar acceptate în acest domeniu. După ce a absolvit Facultatea de Medicină din București, a început să își dedice cariera cercetării problemelor legate de îmbătrânire. Cea mai importantă realizare a sa a fost crearea Gerovitalului H3 în 1952, un medicament revoluționar bazat pe procaină, care a devenit cunoscut pentru proprietățile sale anti-îmbătrânire.
Gerovitalul H3 a fost una dintre primele terapii anti-îmbătrânire și a avut un succes răsunător la nivel internațional. Produsul a fost utilizat de celebrități precum Charlie Chaplin, Salvador Dali și John F. Kennedy, consolidând reputația Anei Aslan ca pionier mondial în domeniul geriatriei. Medicamentul promitea nu doar să îmbunătățească aspectul fizic, dar și să îmbunătățească funcțiile cognitive și fizice ale persoanelor în vârstă, un concept inovator la acea vreme.
Ana Aslan a fondat Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie în 1952, primul de acest fel din lume. Institutul a devenit un model internațional pentru cercetarea și tratamentul persoanelor vârstnice și a fost recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății. Aici, Ana Aslan și echipa sa au derulat studii ample despre efectele îmbătrânirii și metodele de prevenire a problemelor legate de vârstă.
Cercetările Anei Aslan nu s-au limitat doar la un tratament specific, ci au promovat o abordare holistică a îmbătrânirii sănătoase. Ea a susținut că prevenția este cheia pentru o viață lungă și de calitate. Într-un interviu, Aslan spunea: „Să dăm viață anilor și ani vieții”, reflectând convingerea sa că longevitatea nu trebuie să însemne doar trăirea unui număr mare de ani, ci să fie însoțită de o stare bună de sănătate și vitalitate.
Moștenirea Anei Aslan continuă să inspire noile generații de cercetători și practicieni. În România, Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu duce mai departe viziunea acestei mari personalități prin proiecte inovatoare precum Harta Longevității în România, o cercetare care explorează modul în care oamenii pot îmbătrâni sănătos și activ.
În cadrul Galei „Ana Aslan” 2024, organizată la Brăila pe 5 octombrie, se vor celebra atât contribuțiile sale revoluționare, cât și impactul durabil al muncii sale asupra medicinei moderne. Evenimentul este unul special, deoarece marchează 50 de ani de la primirea Anei Aslan în Academia Română, o recunoaștere a meritelor sale științifice în domeniul geriatriei. Gala va aduce împreună personalități din știință și medicină, care continuă să urmeze calea deschisă de Ana Aslan.