Jurnalul.ro Ştiri Politică Motivare devastatoare a CSM pentru Stelian Ion: Ministrul USR nu înțelege principiul independenței justiției

Motivare devastatoare a CSM pentru Stelian Ion: Ministrul USR nu înțelege principiul independenței justiției

de Ion Alexandru    |   

Scandalul din CSM, generat de ministrul Justiției, Stelian Ion, care a înaintat proiectul de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, pur și simplu, fără alte discuții, i-a determinat pe judecătorii Consiliului să dea cărțile pe față. Desființarea SIIJ, în maniera propusă de USR-istul Stelian Ion, pune în pericol însăși independența justiției, readucând magistrații în ipostaza din timpul în care activa celebrul Binom SRI-DNA, când aceștia erau supuși unor presiuni subterane, intimidați și șantajați cu dosare penale chiar de către procurorii care erau părți în procesele judecate. Prin aceasta, arată CSM, cetățeanul, beneficiarul final al actului de justiție, riscă, la rândul lui, să fie  văduvit de un proces echitabil. Plenul a avizat negativ proiectul de lege, acuzându-l oficial pe Stelian Ion că a refuzat orice discuție cu magistrații pe tema întăririi garanțiilor constituționale ale judecătorilor și procurorilor care ar putea deveni, din nou, ținta DNA, aceștia riscând chiar suspendarea din magistratură printr-o simplă semnătură pe o foaie de hârtie a anchetatorilor din strada Știrbei Vodă.

 

Conform Hotărârii Plenului CSM, prin care a fost respins proiectul lui Stelian Ion de desființare a SIIJ, dacă el ar fi implementat, ar conduce la revenirea competenței de efectuare a urmăririi penale a judecătorilor și procurorilor la Direcția Națională Anticorupție și la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism”. CSM notează de mai multe ori în cuprinsul motivării Hotărârii termenul “presiuni” are ar putea fi, astfel, exercitate asupra magistraților. 

“Soluția legislativă nu este însoțită de instituirea unor garanții menite să dea eficiență principiului independenței justiției, prin asigurarea unei protecții adecvate a judecătorilor și procurorilor împotriva unor eventuale presiuni exercitate asupra lor”, se arată în documentul citat. Mai mult, Plenul CSM precizează că astfel de garanții se regăseau în forma anterioară a proiectului de lege, inițiat, anul trecut, de către predecesorul lui Stelian Ion, liberalul Cătălin Predoiu, și că ar fi putut reprezenta o bază pentru inițierea unei analize consistente care să ofere soluțiile potrivite pentru protejarea independenței justiției.

“În mod regretabil, însă, aceste garanții au fost calificate drept superimunități în unele luări de poziție publice, inclusiv ale unor reprezentanți ai celorlalte puteri în stat. (…) Inițiatorul proiectului de lege (Stelian Ion – n.red.) a exclus de plano orice fel de discuție despre aceste garanții. O astfel de abordare denotă o neînțelegere a semnificației reale a principiului independenței justiției care, în esență, este menit să protejeze în primul rând cetățeanul, iar nu judecătorul sau procurorul”, subliniază membrii Consiliului Superior al Magistraturii.

 

Cuvântul “presiuni”, constant în Hotărârea CSM

 

În documentul citat se arată că judecătorul “este ultima redută în sprijinul cetățeanului, în demersul firesc al acestuia de valorificare și de apărare a drepturilor și a intereselor sale legitime”. “Numai un judecător independent, care beneficiază de garanții adecvate, poate răspunde acestui deziderat al cetățeanului și al statului de drept. Judecătorul trebuie să acționeze în conformitate cu legea, fără a fi afectat de vreo temere că ar putea fi supus unor presiuni declanșate de unul dintre participanții din cauza pe care o instrumentează, în scop de intimidare”, se scrie negru pe alb în această hotărâre devastatoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Plenul CSM arată că, la fel, și procurorul trebuie să își desfășoare activitatea în condiții de independență, protejat de orice formă de presiune nejustificată. Astfel încât, instituția care reprezintă magistrații din România reține că “este dincolo de orice dubiu necesitatea prevederii unor garanții adecvate pentru asigurarea unei reale independențe a justiției”.

 

Orice anchetator poate suspenda din profesie un judecător

 

Avizul negativ al Plenului CSM acordat proiectului de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție înaintat, chiar pe data de 31 decembrie 2020, de Stelian Ion, în calitatea lui de nou ministru al Justiției, scoate la lumină poate cel mai relevant factor de presiune la care poate fi supus un judecător, în lipsa unor garanții, odată cu preluarea competenței de urmărire penală de către DNA. 

“Judecătorul sau procurorul este suspendat din funcție, când a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni, după confirmarea judecătorului de cameră preliminară”, se arată în documentul citat. Însă, judecătorul de cameră preliminară nu poate verifica decât respectarea procedurală a actelor procurorului. “Se poate ajunge, așadar, la suspendarea din funcție a unui judecător sau procuror doar prin efectul aprecierii exclusive a procurorului care dispune trimiterea în judecată”, atrag atenția magistrații din CSM. Aceștia adaugă faptul că o astfel de posibilitate este cu atât mai criticabilă, cu cât, în cazul altor categorii profesionale care nu se bucură de garanții de independență, consfințite constituțional, nu este instituit un astfel de sistem de suspendare din funcție în aceleași condiții de severitate.

 

Magistrații reamintesc despre practicile DNA

 

Lui Stelian Ion i se atrage atenția că, pentru a se asigura premisele evitării oricărei forme de presiune împotriva judecătorilor și procurorilor, “apare evidentă necesitatea unor analize pentru identificarea de garanții suplimentare care să vizeze modul în care aceștia pot fi urmăriți penal sau trimiși în judecată”.

CSM este de părere că o astfel de analiză este cu atât mai necesară, în condițiile în care “au fost semnalate, atât în trecut, cât și în prezent, unele deficiențe în activitatea de urmărire penală în cauzele care vizează judecători și procurori”. Fără niciun dubiu, această afirmație se referă strict la modul în care DNA, sub conducerea Laurei Codruța Kovesi, a acționat împotriva magistraților. Evidența reiese din exemplul pe care Plenul CSM îl oferă în cuprinsul hotărârii citate.

“În acest sens, este relevantă Hotărârea Plenului CSM din 15 octombrie 2019, prin care a fost aprobat Raportul Inspecției Judiciare (…) privind respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorității Judecătorești în cauzele de competența Direcției Naționale Anticorupție vizând magistrații sau în legătură cu aceste cauze. (…) În urma examinării Raportului, Plenul a concluzionat că pentru magistrații implicați în cauzele aflate pe rolul Direcției Naționale Anticorupție, se poate constata existența unor deficiențe însemnate în ceea ce privește efectuarea actelor de urmărire penală într-o serie de cauze” – se precizează în documentul CSM.

 

Chiar și cei care doresc desființarea SIIJ se tem de abuzuri în lipsa secției

 

Magistrații mai arată că, în primăvara anului trecut, au fost exprimate opinii diverse pe tema Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție – temă generală, la acel moment, cu implicații atât politice, cât și juridice. Aceste opinii erau fie în sensul menținerii Secției, fie în sensul desființării acesteia, fie în sensul reglementării unor garanții procedurale necesare pentru asigurarea independenței justiției.

“La chestionarul Consiliului Superior al Magistraturii, doar 50 la sută dintre procurorii din România au răspuns. Majoritatea acestei jumătăți au spus că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție ar trebui desființată. Însă 68,3 la sută au fost de părere că, dacă Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție se desființează, punerea în mișcare a acțiunii penale sau trimiterea în judecată a unui magistrat să poată fi făcută numai în urma unui aviz prealabil al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Plen, sau de către Secțiile CSM”, se mai afirmă în actul emis. Magistrații din CSM arată că, “evident, judecătorii și procurorii care au săvârșit ÎN REALITATE infracțiuni trebuie să suporte rigorile legii penale, ca orice alt cetățean, context în care garanțiile ar trebui să asigure un echilibru între acest deziderat și nevoia esențială a unui stat de drept de protecție a magistraților împotriva unor presiuni nejustificate”. “Este fundamental să se înțeleagă  faptul că beneficiarul principal al garanțiilor solicitate de sistemul judiciar este cetățeanul, căruia trebuie să i se asigure dreptul la un proces echitabil, drept care ar deveni iluzoriu în lipsa unei justiții independente care să decidă exclusiv potrivit legii, în afara oricărei forme de presiune exterioară”, mai susțin cei 11 membrii ai Plenului CSM, care au avizat negativ proiectul de lege al lui Stelian Ion.

Reamintim că, pe data de 11 februarie, această inițiativă a primit aviz negativ, însă au existat șapte membri ai CSM care au votat pentru avizarea pozitivă, iar un alt vot a fost pentru avizare pozitivă cu observații. Ministrul Stelian Ion nu dorește, însă, să țină cont de părerea Consiliului Superior al Magistraturii, pe care o cataloghează drept consultativă, și va merge mai departe cu demersul de desființare a SIIJ, fără să ofere garanții suplimentare procurorilor și judecătorilor din România că nu vor fi, pe viitor, abuzați ca pe vremea lui Kovesi.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri