Iată de ce, mai mult decât în alte perioade, Raportul Asupra Inflației (RAI) al Băncii Naționale a României, ediția august, a fost așteptat ca un eveniment major nu doar de zona restrânsă a analiștilor economici, ci mai ales de comunitatea largă a celor care sunt cuprinși în sfera largă a activității din economia reală. „RAI nu mai este în aceste condiții un material elitist, ci a devenit o sursă de suport pentru decizii manageriale până la nivel individual. Aceasta nu înseamnă o vulgarizare a lecturii raportului, ci aduce, în atmosfera plină de contradicții și confuzii, un element de claritate a analizei difuzate în sfere tot mai largi și receptate cu încrederea publică acordată instituției afirmate ca o ancoră de stabilitate.
Informațiile de bază din RAI au fost difuzate în regim de breaking news, dar din viteza exprimării știrilor, o serie de aspecte calitative nu au putut fi adâncite și explicitate publicului larg. Pe de altă parte, o componentă cu mare influență în „tabloul de bord” al inflației - presiunea și implicațiile economice ale conflictului din Ucraina - mai puțin abordată în dezbaterea publică, și-a găsit un loc bine cumpănit în RAI, ceea ce oferă decidentului politic un suport de abordare a gestionării resurselor aflate la dispoziția Executivului pentru depășirea crizei.
România, situată la granița cu războiul din Ucraina, a preluat primul val al refugiaților și, prin poziția-cheie la Marea Neagră, a deschis prima supapă pentru exporturile de cereale din zona invadată, cu costurile aferente perturbării majore a pieței interne de produse agroalimentare. Persistența și agravarea crizei prețurilor energetice au adăugat noi puncte de creștere a ratei anuale a inflației, care a ajuns în iunie 2022 la nivelul de 15,02 la sută, superior cu 4,9 puncte procentuale celui din martie. RAI apreciază că pe fondul suitei de șocuri adverse pe latura ofertei, respectiv criza energetică, blocajele din lanțurile de aprovizionare, efectele războiului din Ucraina asupra cotațiilor materiilor prime agroalimentare, la care se adaugă accelerarea ritmului de creștere a costurilor cu forța de muncă, rata anuală a inflației de bază a continuat să își accelereze ritmul de creștere în cursul trimestrului ll 2022, indicând o continuare a majorării de prețuri și în lunile următoare. Perspectivele nu sunt deloc roze, banca centrală avertizând că „cea mai recentă prognoză evidenția o nouă deteriorare considerabilă a perspectivei inflației, sub impactul puternic al șocurilor globale pe partea ofertei, amplificate și prelungite de războiul din Ucraina și de sancțiunile impuse Rusiei”. Creșterea PIB, peste evaluările anterioare va aduce un plus economiei în acest an, însă dinamica este în sens descendent pentru 2023, resimțind consecințele asupra economiilor europene a sancțiunilor impuse Rusiei și altor state care încurajează sau susțin agresiunea militară ce vor rămâne în vigoare cel puțin până în anul 2024.
Pe acest fond de instabilitate globală, cu o stare de război economic declarat și război cald nedeclarat în coasta țării, BNR a avut o politică prudentă, dar activă, nu a stat în expectativă și a folosit pârghiile politicii monetare pe care le are legal la dispoziție. Valul inflaționist, care a lovit în primul rând economiile Estului, a fost diminuat prin intervenții ale executivului, dar și prin manevrarea instrumentelor de politică monetară. Creșterea dobânzii de politică monetară, mai bine eșalonată față de cea a băncilor centrale din regiune, a fost preluată gradual de economie și mediul bancar pe piața creditului. La fel, dacă ar fi fost lăsată fără schema de sprijin aplicată prin măsuri guvernamentale, inflația anuală ar fi ajuns în iunie la 21 la sută - cu un nivel de 6 procente peste cel înregistrat. Ca atare, România nu mai este „campioana europeană” a inflației cum a fost pe termen scurt caracterizată, ratele anuale ale inflației fiind acum mai mari în Cehia, Polonia, Letonia, Lituania, Estonia și comparabilă cu „mult lăudatele” Ungaria și Bulgaria.
Să nu uităm că nu de mult, vocile critice acuzau vehement BNR că nu adoptă politica dobânzilor mici, chiar negative, pentru a stăvili inflația și a trece șocul pandemiei. Un control strict al lichidității și o reglare a dobânzii directoare au asigurat un echilibru pe piața banilor. Băncile care au „sărit calul”, cum aprecia Mugur Isărescu presiunea pe ROBOR, sunt acum mai temperate, obligate din rațiuni de protecție a deponenților să mărească dobânzile la depozite. Să nu uităm că sunt circa 10 milioane de oameni care au depozite în bănci și două milioane de clienți care au credite. Dintre cei care au credite, 400.000 ar fi legați de ROBOR, care în condițiile inflației sunt parțial protejați la ratele reale. Deci, se impune și un echilibru de apreciere a semnalelor catastrofice, cu dramele provocate de ROBOR, cu un raport de 5/1 între cei avantajați de dobânzi mai mari la depozite și cei dezavantajați de creșterea ratelor la credite.
Pentru a dezvolta comparația cu situația din politica monetară din regiune și focusat pe Ungaria, vedem că din rațiuni electorale, guvernul Viktor Orban a impus „inundarea economie cu bani”, ceea ce a avut efect de bumerang - inflația a urcat brusc, a obligat banca centrală să ridice brusc dobânda directoare și, mai grav, a produs o criză valutară, forintul fiind în cădere liberă. Nici pachetul de ajutor prin blocarea prețurilor la carburanți nu mai poate fi susținut cu o moneda în picaj și nici protecția creditelor prin urcarea ROBOR la 12 procente.
Primul succes evident al BNR este în context regional menținerea stabilității leului față de euro și dolar. Devalorizări mari au suferit pe lângă moneda ungară și zlotul polonez și coroana cehă, erodarea monedelor fiind cauzată la bază tot de politica dobânzilor mici și o lungă așteptare în folosirea pârghiilor monetare.
Al doilea element cantitativ este nivelul dobânzii de politică monetară din cele două țări - România, de 5,5 la sută, Ungaria, de 10 la sută - cu efecte directe duble în piața creditelor.
În fine, dobânda la care se împrumută statul român era în primăvară la cel mai mare nivel din UE. Acum, cu o reglare fină a achizițiilor de active a BNR, această dobândă a ajuns la un nivel similar cu costurile de finanțare a împrumuturilor statului ungar.
Pentru că s-a tot vorbit de o sancțiune publică a discursului scandalos al lui Viktor Orban la Băile Tușnad, credem că replica potrivită, într-o competiție mereu actualizată, este dată de aceste situații din „starea banilor” din Ungaria și România, unde scorul a ajuns la 3-0 pentru Mugur Isărescu.