Jurnalul.ro Editoriale Multinaționalele și rezistența națională

Multinaționalele și rezistența națională

de Dan Constantin    |   

Ilie Șerbănescu, ziarist cu mulți ani de practică în jurnalism, a lansat un punct de vedere pe care îl susține constant, cu vehemență verbală: România a devenit o colonie! Luările lui de poziție fragmentate în articole de ziar și opinii în emisiuni televizate au fost reunite pentru coerența expunerii într-o lucrare de analiză a tranziției României de la comunism la membru al Uniunii Europene. Concluzia autorului este tranșant anunțată din titlu: România, o colonie la marginea Europei. Nu-mi propun o recenzie a lucrării apărute la Editura ,,Roza vânturilor”, ci doar semnalez că ideile lui Ilie Șerbănescu sunt preluate și comentate acum mai ales peste Prut, în campania pentru prezidențialele cu o miză de răscruce pentru Republica Moldova. La București, „teoria colonizării” este suport pentru două partide noi care vor să intre în Parlament după alegerile din 11 decembrie. Dacă vor reuși, care va fi ținta politică? Un ROEXIT? Ilie Șerbănescu prevede sumbru că după pierderea proprietăților naționale și ocupație, urmează dezmembrarea țării. Deja scenariul apocalipsei națiunii este discutat la televiziuni, avansat de un oengist proeuropean sub acoperire. Pledăm pentru independență economică agresând sistemul bancar și investițiile străine!

Încleștarea dintre proeuropeni și naționaliști are diferite exprimări și forme în țările continentului. Marea Britanie, marele imperialist exponent și beneficiar al sistemului colonial, a ales să iasă din UE nu de teama colonizării. Mai mult, Brexitul poate atrage divizarea țării, Scoția dorind rămânerea în UE. Aventura semnării CETA a impus voința unei provincii belgiene în fața unui tratat după care se ascund multinaționalele. Editorialistul de la Les Echos comenta recent problemele bogaților, plecând de la micul recul în cifra de afaceri înregistrat de Apple și Airbus. Compania americană dispune însă de o capitalizare de peste 200 de miliarde de euro, iar Airbus are comenzi pentru 7.000 de avioane - producția pe șapte ani. Cine ar putea negocia de la egal la egal cu asemenea coloși? Dispariția economiilor centralizate după 1989 în Europa a înlăturat jucătorii incluși acum în UE.

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri