Încălcarea prevederilor din autorizația de construire, realizarea construcțiilor fără specialiști responsabili cu execuția lucrărilor; nerespectarea normelor tehnice sau schimbarea destinației construcțiilor în lipsa unei expertize tehnice sunt numai câteva dintre deficiențele constatate anul trecut de către inspectorii ISC. Instituția responsabilă cu respectarea normelor de construcție a constatat 9.740 de deficiențe, pentru care au fost dispuse 9.113 măsuri și aplicate 2.025 de sancțiuni contravenționale, în cuantum de peste 19 milioane de lei.
Pe parcursul anului trecut au fost realizate 69.170 de controale, dintre care peste 18.000 au vizat calitatea normelor legale în ceea ce privește lucrările de construcții. În urma controalelor s-a dispus inclusiv oprirea a 285 de șantiere și refacerea lucrărilor în cazul a 365 de șantiere. „Neimplementarea sistemului de management al calității de către operatori economici cu activitate de proiectare și execuție a lucrărilor de construcții are drept principală cauză necunoașterea conținutului documentelor proprii, neutilizarea formularelor declarate și codificate, cât și certificarea unui sistem care nu poate funcționa așa cum a fost conceput inițial, deci neaplicabil”, arată un raport al ISC privind controalele efectuate anul trecut de inspectorii instituției.
ISC a efectuat 392 de controale privind modul în care sunt respectate de proprietarii, administratorii și utilizatorii de construcții obligațiile de a organiza și efectua activități de urmărire a comportării în exploatare a construcțiilor pe baza cerințelor cuprinse în cărțile tehnice ale construcțiilor. Rezultatul a fost dispunerea a 418 sancțiuni ca urmare a neconformităților constatate.
Disciplina în urbanism, încălcată de administrațiile locale
În domeniul amenajării teritoriului și urbanismului s-au efectuat 31 de controale în timpul cărora s-a constatat 23 de deficiențe pentru care au fost dispuse măsuri corective. „Activitatea de control și coordonare din partea consiliilor județene nu se poate desfășura eficient din cauza lipsei de personal calificat pregătit conform prevederilor legale, cu calitatea de funcționar public cu atribuții în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului și autorizării execuției lucrărilor de construcții, în structura de specialitate, organizată conform legii. Datorită numărului mare de petiții sau adrese de corespondență din partea altor instituții, activitatea de control în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului nu se poate desfășura cu respectarea unui program prestabilit, care să abordeze fenomene negative specifice domeniului (pregătirea necorespunzătoare a personalului din cadrul structurilor de specialitate organizate la nivelul administrațiilor publice locale, lipsa planului urbanistic general actualizat și a regulamentului local de urbanism aferent, proliferarea documentațiilor derogatorii care afectează vecinătățile). În controalele efectuate s-au constatat deficiențe în activitatea de elaborare a documentațiilor de urbanism desfășurată de operatori economici și anume: nerespectarea cerințelor de proiectare și a competențelor de elaborare a documentațiilor de urbanism, nerespectarea cerințelor de avizare și aprobare a acestora. De asemenea, au fost constatate abateri de la Ordinul nr. 63/1998 privind obligația afișării la loc vizibil a panoului de identificare a investiției și abateri de la prevederile art. 76 din Ordinul nr. 839/2009 privind comunicarea datei începerii lucrărilor de construcții, precum și a datei finalizării acestora. În activitatea desfășurată de autoritățile administrației publice locale s-au constatat deficiențe privind nerespectarea cerințelor de conținut, elaborare, avizare și aprobare a documentațiilor de urbanism”, potrivit unui raport al ISC.
323 de cazuri au existat anul trecut în care s-a decis a decis suspendarea procesului de recepție la terminarea lucrărilor din cauza deficiențelor, iar în 45 de cazuri comisiile de recepție au decis respingerea acestora.
Se actualizează codul de proiectare seismică, arhitecții cer studiu de impact
În 2025 va fi adoptat un nou cod de proiectare seismică, acesta fiind unul dintre principalele demersuri în procesul de implementare a strategiei naționale pentru reducerea riscului seismic. Proiectul realizat de Ministerul Dezvoltării nu a fost agreat de reprezentanții Ordinului Arhitecților din România (OAR), ei cerând ministerului să nu-l promoveze în forma actuală. Actualizarea codului de proiectare seismică era necesară și va avea implicații majore asupra sectorului de construcții. În aceste condiții, arhitecții cer să se realizeze un studiu de impact economic și social asupra reglementărilor propuse. „Ținând seama de corelările codurilor P 100-3 cu P 100-1 este de așteptat că în cazul tuturor clădirilor proiectate până în anul 2013 să fie obligatorii lucrări de consolidare în urma expertizării tehnice, adică ar trebui consolidat peste 90% din fondul construit al țării. Creșterea valorilor de calcul este atât de mare încât chiar și clădiri proiectate în baza codului actual vor necesita consolidări în urma implementării noului cod de proiectare. Pentru clădirile istorice cu valoare culturală, noile valori de calcul, valabile prin efectul prevederilor P 100-3, vor conduce la descalificarea oricărei structuri de rezistență istorice și la generalizarea supra-consolidării sau dezlocuirii structurii de rezistență. (...) Creșterea considerabilă a costurilor construirii conduce la: scăderea accesului la locuire decentă (mai puține locuințe noi construite, mai puține locuințe reabilitate), ceea ce generează efecte sociale în lanț; scăderea asigurării seismice a fondului construit (mai puțin clădiri consolidate); diminuarea investițiilor în educație, sănătate, cultură (construcții existente sau noi)”, arată OAR în punctul său de vedere transmis miniștrilor Dezvoltării și Economiei.