Se pătrunde extrem de greu în straturile de la vârful piramidei, dar odată făcut pasul cel mare, sinecurile sunt asigurate pe viață. Vedem aceleași figuri de zeci de ani care se aleg în funcțiile de conducere ale federațiilor și confederațiilor sindicale într-un simulacru de alegeri libere și democratice. În spatele mult trâmbițatei lupte pentru apărarea drepturilor membrilor de sindicat se ascunde, de fapt, lupta pentru propria îmbogățire. Mii de euro intră lunar în buzunarele tot mai largi ale multora dintre liderii sindicali înscăunați pe viață, în timp ce propovăduiesc solidaritatea sindicală. Recenta decizie a Curții Constituționale prin care a fost declarat neconstituțional, printre altele, și articolul care prevedea publicarea declarațiilor de avere, le-a venit mănușă marilor lideri ai mișcării. Declarațiile de avere și de interese ale acestora au dispărut rapid de pe site-urile organizațiilor sindicale pentru că, nu-i așa, de ce trebuie să vadă sindicalistul de rând cât de bogat este șeful.
Una dintre structurile în care sindicatele au un rol important este Consiliul Economic și Social (CES). Conform Legii nr. 248/2013 (republicată) privind organizarea şi funcţionarea CES, acesta este o instituţie publică de interes naţional, tripartită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului tripartit la nivel naţional dintre organizaţiile patronale, organizaţiile sindicale şi reprezentanţi ai asociaţiilor şi fundaţiilor neguvernamentale ai societăţii civile. Pentru șefii mișcării sindicale, organizația este o sursă importantă de venit, mai ales că unii dintre cei trimiși aici să apere poziția sindicatelor au depășit de mult vârsta pensionării. De asemenea, pe cei mai norocoși dintre sindicaliști îi mai regăsim prin consiliile de administrație ale Casei de Pensii și Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, de unde își rotunjesc veniturile cu sume frumușele, sau prin cele ale companiei de turism a sindicatelor. Și pentru că valoarea trebuie răsplătită pe măsură, unii sindicaliști reușesc performanța de a fi remunerați lunar chiar de mai multe organizații sindicale.
Iacob Baciu, mereu cu lipici la banii sindicatelor
Unul dintre membrii plenului CES este Iacob Baciu, unul dintre cei mai vechi lideri ai mișcării sindicale. El este de foarte mulți ani președintele Confederației Sindicatelor Democratice din România (CSDR) și în ultimii ani conduce această organizație din poziția de pensionar. Spre deosebire de confrații săi Bogdan Hossu, președintele Confederației sindicale Cartel Alfa, sau Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical, Iacob Baciu este o persoană care a stat mereu departe de lumina reflectoarelor. Potrivit declarației de interese aferentă anului 2023 și publicată anul trecut, el a mai fost membru în Consiliul de Administrație al agenției de turism a sindicatelor SC SIND România, de unde a încasat 34.056 de lei, și membru în Consiliul Economic și Social (CES), de unde a încasat, ca și ceilalți colegi ai săi, 30.660 de lei. În paralel, funcția de președinte al CSDR i-a adus în cont suma de 246.269 de lei (circa 50.000 de euro), în timp ce pensia i-a mai adăugat 142.633. Să mai spunem că din închirierea unui apartament a mai câștigat 8.400 de lei (un apartament primit de la stat, deși nu avea dreptul), iar soția este angajată la societatea de turism a sindicatelor. Declarația de avere aferentă anului fiscal 2023 arată că liderul pensionar al CSDR a avut venituri de peste 450.000 de lei, echivalentul a circa 90.000 de euro. În dreptul lui Iacob Baciu trebuie să mai reamintim că, potrivit unei decizii de acum câţiva ani a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), a fost constatată existenţa stării de incompatibilitate şi a conflictului de interese după ce acesta, în calitate de administrator al societăţii de turism SIND România, a încheiat cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, unde ocupa funcţia de vicepreşedinte, contracte de furnizare de servicii medicale în valoare de aproximativ 7.500.000 de lei. Ulterior, în instanţă, Iacob Baciu a pierdut contestaţia împotriva deciziei ANI, astfel că pe 26.10.2017, Î.C.C.J., prin Decizia nr. 3227/26.10.2017, respinge recursul formulat de Iacob Baciu împotriva Sentinţei nr. 2424 din 19 iunie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat, iar această hotărâre rămânea irevocabilă. Ca urmare, conform dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 176/2010, Iacob Baciu avea interdicție de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică. Cu toate acestea, el a îndeplinit în continuare funcţia de preşedinte al Consiliului Economic şi Social, iar în ultimii ani - pe cea de membru al plenului instituției.
Patrimoniul UGSR, vaca de muls a familiei Baciu
Ca și alți lideri naționali de sindicat, Iacob Baciu a fost implicat direct în împărțirea ilegală a patrimoniului UGSR, care continuă să producă foarte mulți bani pentru cei care s-au așezat în fruntea bucatelor. El este membru în CA al societății de turism a sindicatelor SIND România SRL, funcție care i-a băgat în buzunar în 2023 nu mai puțin de 32.000 de lei. Că familia Baciu are lipici la banii sindicatelor ne-o arată și faptul că soția lui Iacob Baciu lucrează tot la SIND România, de unde a încasat în 2023 peste 70.000 de lei.
Marius Nistor, profesorul de liceu care câștigă peste 7.000 de euro pe lună
Unul dintre sindicaliștii cu veniturile cele mai mari este, fără îndoială, profesorul Marius Nistor. El este președintele Federației Sindicatelor din Educație Spiru Haret și s-a făcut remarcat în ultimii ani în lupta pentru majorarea salariilor profesorilor. Până să reușească să convingă Guvernul să crească salariile profesorilor, sau în această perioadă să nu le taie, Marius Nistor și-a crescut substanțial propriile venituri. El este membru al plenului CES, calitate care în 2023 i-a adus 28.744 de lei. Pe linie sindicală, profesorul Nistor a încasat 111.619 lei de la Federația Sindicatelor din Educație Spiru Haret, unde este președinte, 79.434 de lei de la Sindicatul Salariaților din Învățământ București, iar funcția de vicepreședintele al Confederației Naționale a Sindicatelor Libere din România (CNSLR) i-a mai băgat în cont 12.000 de lei. Tot pe linie sindicală, el a mai încasat 32.100 de lei din drepturi de proprietate intelectuală. Meseria de profesor a continuat să rămână o mare pasiune pentru Marius Nistor, drept pentru care el și-a păstrat catedra la Liceul Teoretic Nicolae Iorga din București, de unde a încasat 59.446 de lei, și la Colegiul Tehnic București, de unde a primit 82.991 de lei. Veniturile sale au totalizat în 2023 peste 426.000 de lei, o sumă echivalentă cu circa 86.000 de euro, ceea ce înseamnă puțin peste 7.000 de euro pe lună. Vorbim astfel despre o sumă cu mult peste ceea ce câștigă astăzi colegii săi din învățământul preuniversitar.
Dorel de la CES, lovitură financiară de 7.000 de euro pe lună
Un alt pensionar pe care îl regăsim pe lista de membri ai plenului CES este și Oancea George Dorel. Deși este pensionar, el are o activitate extrem de bogată, activând pe mai multe planuri. Potrivit declarației sale de avere care vizează anul fiscal 2023, el a încasat de la CES suma de 30.660 de lei, din pensie - 126.874 de lei, iar de la Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), unde este vicepreședinte, suma de 36.059 de lei. Tot din zona sindicală a mai încasat 10.104 lei, fiind președintele Federației Sindicatelor Cimentiștilor din România, iar alți 8.688 de lei i-au intrat în cont de la Sindicatul Construim Împreună Fieni, unde este tot președinte. Veniturile și le-a mai rotunjit cu banii încasați de la ANOFM București, unde a fost remunerat cu 11.902 lei pentru că a fost membru în Consiliul de Administrație. Și printre atâtea obligații de onorat în mișcarea sindicală, Oancea George Dorel și-a mai găsit timp să fie și inginer la HEIDELBERGCEMENT ROMANIA S.A., de unde a încasat anul trecut 200.756 de lei. În total, nu mai puțin de 424.000 de lei i-au intrat în 2023 în cont liderului sindical de la CSDR, ceea ce înseamnă circa 85.000 de euro, adică un venit net de aproximativ 7.000 de euro pe lună, cu mult peste salariul mediu din România.
Tancău Petrea, omul care le face pe toate pentru 7.000 de euro
Un alt ilustru necunoscut este și vicepreședintele CNSLR-Frăția, Tancău Petrea Petre. El este vicepreședinte CES, pensionar, angajat și lider sindical. Toate aceste activități îi aduc venituri substanțiale cu un efort minim. Astfel, de la CES a primit în 2023 suma de 30.660 de lei, iar pensia i-a asigurat un venit anual de 152.500 de lei. În paralel, el este și președintele sindicatului Petrochimistul, de unde a primit 68.000 de lei, iar de la confederația sindicală CNSLR-Frăția, unde este vicepreședinte, a încasat 12.000 de lei. De asemenea, el a mai încasat în 2023 suma de 7.375 de lei pentru că a fost membru în Consiliul de Administrație la Sind România, una dintre societățile de turism ale sindicatelor. Pe lângă toate aceste activități, Tancău Petrea Petre și-a mai găsit timp să fie și consilier juridic la societatea Rompetrol Rafinare, de unde a încasat 146.850 de lei. În total, anul trecut el a încasat peste 410.000 de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 82.000 de euro, adică aproape 7.000 de euro pe lună. Și cum venituri îi permit, Tancău Petrea este un pasionat de mașini și de sporturile nautice, având în vedere că deține două șalupe.
Lui Liviu Apostoiu lupta sindicală i-a adus mari câștiguri financiare
Rămânând tot în zona liderilor de sindicat pensionari remunerați de CES, să-l mai amintim și pe Liviu Apostoiu. El este membru al plenului CES, de unde a încasat în 2023 suma de 111.911 lei, iar pensia i-a adăugat la venituri suma de fiind 99.153 de lei. Potrivit ultimei sale declarații de avere din 2023 el a încasat de la confederația sindicală CARTEL-ALFA 87.206 lei, iar la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, unde a fost membru în Consiliul de Administrație, a fost remunerat cu 10.714 lei. El a mai primit 11.676 de lei de la Casa Națională de Pensii, unde a fost membru în Consiliul de Administrație, precum și o indemnizație de membru de 11.688 de lei. În plus, de la Hotelul Apollo din stațiunea Mamaia, unde a fost președintele Consiliului de Administrație, el a mai fost remunerat cu 11.700 de lei, iar de la sindicatele europene cu sediul la Bruxelles a mai primit 1.000 de euro, în baza unui proiect. Per total, cu venituri de peste 343.000 de lei, echivalentul a circa 69.000 de euro (aproximativ 5.800 de euro/lună), putem spune că lui Liviu Apostoiu lupta sindicală i-a adus multe satisfacții financiare.
Luha Eugen, sindicalistul care dă bancomatul peste cap lună de lună
Luha Eugen este cu siguranță cel mai bogat sindicalist din România. Cu venituri de circa 220.000 de euro anual, e un cvasinecunoscut pentru opinia publică, dar și pentru membrii de rând ai mișcării sindicale. El este președintele Federației Sindicatelor Gaz Romania, calitate care i-a adus în 2023 un venit de 68.000 de lei, în timp ce alte 246.789 de lei i-au intrat în cont pentru că este șef de birou la compania Delgaz Grid. Și cum îi stă bine unui sindicalist de vază, Luha este și pensionar, calitate care i-a adus un venit anual de 163.164 de lei. El mai figura și în consiliul de administrație al firmei E.ON Asist Complet, de unde a fost răsplătit cu alte 43.200 de lei. Dar adevărata lovitură financiară a fost dată de sindicalistul Luha atunci când a reușit să ajungă, în urmă cu ceva ani, membru în Consiliul de Supraveghere al companiei E.On Dusseldorf, Germania. Prestația sa din acest comitet a fost răsplătită, în 2023, cu suma de 119.726 de euro. În total, șeful sindicatelor din petrol și gaze a câștigat circa 220.000 de euro, după ce numai cu un an înainte câștigase 170.000 de euro. Cu un venit lunar de circa 18.000 de euro, Luha Eugen este, cu siguranță, sindicalistul cu cele mai mari venituri.
Șeful Sanitas a umflat peste 17.000 de euro/lună, în timp ce salariul mediu în sectorul medical este de 1.000 de euro
Un caz special îl reprezintă și Leonard Bărăscu, președintele Confederației CNSLR „Frăția” și al SANITAS. În această perioadă el este foarte activ și amenință că în cazul în care vor fi tăieri de salarii și concedieri, va fi declanșată grevă generală. Solidaritatea afișată de Leonard Bărăscu cu membrii simpli de sindicat care vor fi afectați de planul de austeritate al Guvernului este lăudabilă, dar ea se oprește doar la vorbe. Dacă ne uităm la veniturile liderului sindical, ele seamănă mai mult cu ale unui mare bancher sau om de afaceri. Astfel, în 2023 el a încasat 214.508 lei de la Federația Sanitas, unde a fost președinte, 230.741 de lei - de la Confederația CNSLR, unde a fost tot președinte, iar funcția de președinte a unui IFN i-a adus 5.250 de lei. Pe de altă parte, el a mai încasat în 2023 de la Sind Tour Trading SRL, unde a fost președinte al Consiliului de Administrație - 334.800 de lei, de la Fundația Institutul de Educație și Studii Sindicale, unde a fost președinte, suma de 108.200 de lei și de la Edu Sind Tour SRL alte 160.399 de lei. Vorbim astfel de venituri anuale care au depășit un milion de lei, ceea ce înseamnă 87.000 de lei lunar, echivalentul a peste 17.000 de euro. Spre comparație, salariul mediu net în sectorul „Sănătate și asistență socială” este de 5.422 de lei, conform datelor oficiale pentru luna martie 2025. Acesta este mai mic decât salariul mediu net la nivelul întregii economii, care a fost de 5.691 de lei.


