Președinția României vrea să afle ce-și doresc oamenii din mediul de afaceri și cum poate să-i sprijine pentru a ieși pe piețele externe cu produsele lor. Rezultatele vor fi centralizate și-l vor ajuta pe președintele României să-și calibreze mai bine obiectivele vizitelor externe pe care le va face. Chestionarul, care poartă semnătura consilierului prezidențial Radu Burnete, conține 20 de întrebări la care membrii diverselor patronate sunt solicitați să răspundă și este structurat în cinci părți. Președinția așteaptă astfel o serie de propuneri și observații privind implicarea instituției prezidențiale în sprijinirea mediului de afaceri românesc pe piețele externe, mai ales după eșecul economic al deplasărilor efectuate de fostul președinte al României, Klaus Iohannis.
„Stimate doamne/Stimați domni, așa cum ați fost informați în timpul ședinței CN, Administrația Prezidențială, prin Departamentul Politici Economice și Sociale, condus de consilierul prezidențial Radu Burnete, are în vedere consolidarea dialogului cu mediul de afaceri și promovarea intereselor economice ale României în cadrul vizitelor oficiale și de lucru ale Președintelui României. În acest sens, vă invităm să completați un chestionar dedicat, prin care se dorește identificarea domeniilor de interes și disponibilitatea companiilor românești de a participa la aceste vizite oficiale de afaceri. Răspunsurile dumneavoastră vor ajuta în selectarea reprezentanților relevanți ai mediului economic, care își doresc să contribuie la dezvoltarea relațiilor comerciale și investiționale internaționale”, se scrie în adresa transmisă diverselor organizații de afaceri. Pentru a participa la acest sondaj, oamenii de afaceri vor trebui să ofere toate datele de identificare, pornind de la nume, cod de identificare fiscal (CUI), domeniul principal de afaceri, numărul de angajați, cifra de afaceri realizată în ultimul an fiscal, dar și să indice o persoană de contact în cadrul firmei.
Chestionarul cere informații sensibile
Cei care doresc să participle vor trebui să facă publice și o serie de informații sensibile, care țin de politica firmei. Astfel, lor li se solicită să spună în ce țări au parteneriate de export sau clienți. De asemenea, dacă au în vedere ieșirea pe mai multe piețe externe în perioada următoare, chestionarul le cere să spună care sunt acestea. Evident, cunoașterea acestor lucruri reprezintă un sprijin pentru consilierii economici ai președintelui Nicușor Dan la întocmirea agendei externe a președintelui, dar ajunse pe mâine nepotrivite, aceste informații ar putea ajuta concurența să fure startul.
Vrei în delegația oficială? S-ar putea să plătești
În ceea ce privește întocmirea agendei vizitelor externe oficiale ale ale președintelui, chestionarul solicită participanților să răspundă la câteva întrebări, precum:
Cum considerați că pot fi promovate interesele economice ale României în străinătate, în formatul unei vizite oficiale?
Ce obiective ați atribui unui astfel de eveniment?
Ați fi interesat(ă) să participați la evenimente economice (târguri, conferințe etc.) organizate în contextul vizitelor oficiale externe?
Chestionarul include și o întrebare-cheie la acest capitol și anume: „Ați fi interesat(ă) să participați la evenimente economice (târguri, conferințe etc.) organizate în contextul vizitelor oficiale externe?”, la care se așteaptă un răspuns cu da sau nu.
Deficitul balanței comerciale tot crește
Produsele românești își fac loc cu greu pe o piață externă care devine din ce în ce mai concurențială, în timp ce piața internă este acaparată de importuri. Datele statistice arată că deficitul balanţei comerciale a României a urcat cu 7,1% în primele şapte luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2024, ajungând la 19,31 miliarde de euro. Numai în luna iulie deficitul a fost de 2,63 miliarde de euro. Decalajul dintre creșterea importurilor (+4,5%) și a exporturilor (+3,7%) arată o presiune continuă asupra balanței comerciale, fapt ce generează probleme pentru stabilitatea macroeconomică și cursul de schimb. Pentru companiile importatoare, această tendință sugerează o cerere internă robustă, dar și costuri crescânde pentru achizițiile de echipamente și materii prime. Sectorul chimic este cel mai mare „contributor” la deficitul balanţei comerciale a României, el fiind urmat de importurile de produse alimentare. Ultimele date publicate de către Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), la sfârșitul primului trimestru al acestui an, la import primele 10 ţări partenere ale României deţineau o pondere de 68,4% din total importurilor, respectiv: Germania (18,1%), Italia (7,9%), Ungaria (7,2%), China (6,8%), Polonia (6,3%), Turcia (5,4%), Bulgaria (4,9%), Olanda (4,4%), Franța (4,2%) şi Austria (3,2%). Balanţa comercială a țării noastre a înregistrat la nivelul principalilor 10 parteneri comerciali la export, respectiv la import, următoarele tendinţe în primele trei luni ale anului 2025 față de aceeași perioadă a anului trecut: ▪ deficit comercial în creştere pe relaţiile: China (-2.002,0 mil. euro), Ungaria (-1.104,4 mil. euro), Polonia (-1.050,6 mil. euro), Germania (-1.031,8 mil. euro), Turcia (-778,3 mil. euro), Olanda (-605,2 mil. euro), Austria (-550,3 mil. euro), Bulgaria (-491,4 mil. euro), Italia (-415,1 mil. euro) și Cehia (-118,0 mil. euro).
Klaus Iohannis, un exemplu de așa nu
Vizitele externe ale fostul președinte Klaus Iohannis din ultima parte a celui de-al doilea mandat au avut și o importantă componentă economică. Asta cel puțin oficial, pentru că în fapt ele au fost plimbări de relaxare ale cuplului prezidențial pe banii statului. Este vorba despre 26 de deplasări în anul 2023 și 22 în anul 2024. În total, cele 48 de vizite externe au costat peste 57 de milioane de lei, adică peste 11,5 milioane de euro. Pe lista țările bifate de președinte au fost Brazilia, Chile și Argentina, Japonia, Singapore, dar și țări precum Kenya și Zanzibar. Rezultatele economice ale acestor vizite a fost zero.