Secția a VIII-a de Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București a aplicat, ieri, cinci noi lovituri Guvernului condus de Ilie Bolojan. Este vorba despre cinci sentințe care desființează tot atâtea hotărâri de guvern care promovează politici publice noi adoptate nelegal de Executivul demis.
Primul dosar, 4912/2/2026, se referă la cererea PSD, formulată la 29 iulie 2026, cu privire la suspendarea Hotărâri de Guvern nr. 530/2026 privind aplicarea normelor metodologice de aplicare a articolului XVII din OUG nr. 7/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale. Curtea de Apel București a admis cererea și a dispus suspendarea acestei HG, până la pronunțarea instanței de fond cu privire la anularea actului în cauză. Decizia instanței este executorie de drept.
Tot ieri, Curtea s-a pronunțat și în dosarul nr. 4897/2/2026, din 29 iulie 2026, în care PSD a solicitat suspendarea Hotărârii de Guvern nr. 4896/2/2026. Avocații PSD au cerut suspendarea Hotărârii de Guvern nr. 570/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul ocupării forței de muncă. Și de această dată, HG-ul a fost suspendat, decizia fiind executorie de drept.
Mai departe, în dosarul nr. 4915/2/2026, PSD a cerut și obținut de la Curtea de Apel București suspendarea executorie de drept a HG nr. 501/2026 pentru modificarea HG nr. 828/2024 privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare.
Modificarea „legii” MIPE, pe lista hotărârilor fără efect
Pe lista hotărârilor de guvern desființate de Curtea de Apel București se află și HG nr. 511/2026, care a modificat HG nr. 52/2018 privind organizarea și funcționarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
„Jurnalul” a dezvăluit, săptămâna trecută, că, prin aviz negativ, Consiliul Legislativ a constatat, în legătură cu acest act, că „potrivit Secțiunii 2.1 din Nota de Fundamentare, «sursa proiectului de act normativ» o constituie «prevederile Memorandumului de înțelegere între Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei și Guvernul României pentru implementarea Mecanismului Financiar Norvegian 2021 - 2028», ambele semnate la data de 13 mai 2026”. Consiliul Legislativ semnalează că „până la data avizării proiectului, Memorandumul nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin ordin al ministrului de resort, condiție care, potrivit practicii consacrate și a prevederilor Legii nr. 594/2003 privind tratatele, este necesară pentru ca un instrument juridic internațional la care România este parte să producă efecte juridice în ordinea internă și să constituie temei legal pentru emiterea unui act normativ intern”. Prin urmare, arată Consiliul Legislativ, „proiectul de act normativ se fundamentează pe instrumente juridice internaționale care nu au avut publicitatea oficială în dreptul intern și care nu produc efecte juridice în ordinea juridică națională”.
Sentințe similare, pe bandă rulantă
Tot ieri, Curtea de Apel București a mai suspendat, la solicitarea PSD, și Hotărârea de Guvern nr. 512/2026 privind aprobarea plafonului de cheltuieli aferent activităților de colectare, transport, depozitare și neutralizare a animalelor moarte, provenite din gospodăriile crescătorilor individuali de animale, pentru anul 2026.
Săptămâna trecută, la 30 iulie 2026, Curtea de Apel București a procedat identic cu alte șase hotărâri ale Guvernului Ilie Bolojan. Au fost suspendate, cu titlu executoriu: HG nr. 569/2026 privind aprobarea Procedurii de acordare a plăților, precum și situațiile de suspendare, modificare și încetare a dreptului la beneficiul pentru locuire și la beneficiul de tranziție pentru persoanele adulte cu handicap; HG nr. 571/2026 pentru aprobarea categoriilor de construcții care se supun avizării și/sau autorizării privind securitatea la incendiu; HG nr. 546/2026 privind aprobarea nivelului cotizației pentru realizarea interconectării cu instituțiile similare internaționale și/sau organizații internaționale de schimb de organe în 2026; HG nr. 545/2026 pentru modificarea anexei nr. 3 la HG nr. 30/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii, precum și pentru modificarea articolului 6, alineat 6, din HG nr. 1186/2014 privind organizarea și funcționarea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și Creșterea Precipitațiilor; HG nr. 547/2026 pentru modificarea HG nr. 784/2017 privind organizarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin, precum și HG nr. 509/2026 pentru modificarea și completarea HG nr. 685/2022 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor speciale de conservare ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.
Două motive care au condus la această situație: moțiunea de cenzură și interimatul miniștrilor
Motivele care au stat la baza suspendării acestor hotărâri de Guvern, invocate de PSD, ca reclamant, se bazează pe semnalele trase de Consiliul Legislativ, la momentul avizării negative a acestor acte ale Executivului. Primul argument este acela că „având în vedere că, în ședința comună din data de 5 mai 2026, Camera Deputaților și Senatul au retras, în condițiile articolului 67, articolului 110 alineat 2 și articolului 113 alineat 1 din Constituția României, încrederea Guvernului, prezentul proiect poate fi promovat în măsura în care se apreciază că sunt respectate dispozițiile articolului 110 alineat 4 din Constituția României, potrivit cărora «Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor 21 și 2 îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern», precum și cele ale articolului 37 alineat 3 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora «în cazul încetării mandatului sau în condițiile prevăzute de Constituție, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să emită numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, Guvernul nu poate să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege»”.
Conform Consiliului Legislativ, „Guvernul are dreptul să emită doar hotărâri cu caracter strict administrativ, curente sau de gestionare a unor urgențe vitale”. Prin urmare, „orice măsură care aduce modificări structurale sau sunt angajate politici noi excedează cadrului permis de articolul 110 alineat 4 din Constituție”.

