În multe maternități din România, momentul nașterii - unul dintre cele mai intime și vulnerabile din viața unei femei - se desfășoară încă după reguli neuniforme, stabilite mai degrabă de fiecare spital în parte decât de o reglementare unitară. Un nou proiect legislativ depus zilele acestea în Parlament promite să schimbe această situație, introducând drepturi explicite pentru femeile însărcinate. Concret, viitoarea mamă va avea dreptul să fie însoțită de o persoană aleasă de ea, pe toată durata travaliului și în timpul nașterii, iar maternitățile vor fi obligate să asigure condiții de separare vizuală și auditivă adecvată în spațiile în care se desfășoară travaliul, cu scopul de a proteja intimitatea pacientei.
Inițiativa pusă în dezbatere, luni, la Senat, este inițiată de senatoarea USR Ruxandra Cibu Deaconu și semnată de alți 30 de parlamentari de la USR, PSD, UDMR și PNL și vizează modificarea Legii drepturilor pacientului (L. nr. 46/2003) cu scopul de a acoperi, potrivit autorilor, un „vid legislativ” care a permis, până acum, practici controversate și deseori criticate de paciente.
Cu toate că dispozițiile în vigoare ale Legii drepturilor pacientului reglementează dreptul la intimitate, acestea „nu conțin nicio prevedere specifică referitoare la condițiile în care se desfășoară travaliul și nașterea - momente de o vulnerabilitate fizică și psihică excepțională pentru femeia gravidă”, spune inițiatoarea în expunerea de motive, unde descrie problemele existente în sistem.
În lipsa unor reglementări clare, practica este „profund neunitară” și generează situații paradoxale.
„Unități sanitare cu profil matern pot impune, prin regulamente interne, restricții absolute privind prezența însoțitorului și pot desfășura travaliul în saloane comune, fără separare auditivă sau vizuală adecvată, fără ca aceste practici să fie supuse unui test de proporționalitate față de drepturile fundamentale ale pacientei”, se arată în expunerea de motive.
Cu alte cuvinte, drepturi fundamentale precum viața privată sau demnitatea pot fi limitate arbitrar, mai spun autorii proiectului, care propun măsuri „în concordanță cu standardele europene și cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății” .
Spitalele, obligate să asigure condiții de separare vizuală și auditivă
Concret, în Legea drepturilor pacientului sunt introduse articole noi care vizează direct perioada sarcinii, travaliului și nașterii.
„Femeia însărcinată are dreptul la respectarea demnităţii, intimităţii şi vieţii private pe tot parcursul sarcinii, travaliului, naşterii şi până la externare”, prevede proiectul legislativ.
Astfel că spitalele - fie că este vorba despre cele publice sau private - vor avea obligația să asigure „condiții minime pentru protejarea intimității femeii însărcinate”.
Mai mult, proiectul subliniază explicit că lipsa resurselor nu poate fi invocată ca justificare: „Lipsa resurselor materiale sau modul de organizare a unității sanitare nu pot constitui, în sine, un motiv pentru restrângerea acestui drept, în lipsa unor motive obiective, justificate medical sau epidemiologic”.
Această prevedere vine ca răspuns la realitățile din multe maternități românești, unde femeile traversează faza activă a travaliului în saloane cu mai multe paturi, fără paravane sau separatoare acustice. „Strigătele, durerile și reacțiile emoționale sunt audibile și vizibile pentru celelalte paciente, afectând în mod direct dreptul la viață intimă consacrat de art. 26 din Constituția României”, spune inițiatoarea.
Unde configurația existentă nu permite această separare vizuală și auditivă, unitatea sanitară este obligată să asigure măsuri alternative de protecție a intimității, documentate și integrate în planul de îngrijire.
Dreptul la însoțitor va fi regulă, nu excepție
O altă modificare importantă vizează dreptul femeii de a fi însoțită în timpul travaliului și al nașterii.
„Femeia însărcinată are dreptul de a fi însoţită, la cerere, de o persoană aleasă de aceasta, pe tot parcursul travaliului, naşterii şi transferului intrainstituţional”, stipulează proiectul de lege.
Până acum, prezența unui însoțitor - de regulă partenerul - era adesea interzisă prin regulamente interne ale spitalelor, însă noile prevederi schimbă paradigma: însoțitorul va deveni regula, iar interdicția - excepția.
Restrângerea acestui drept va fi permisă doar în situații bine justificate: „numai în mod excepţional, în situaţii justificate medical sau epidemiologic”.
„Soluția legislativă propusă este echilibrată: dreptul nu este absolut, ci poate fi limitat în prezența unor indicații medicale concrete. Aceasta reproduce modelul francez și cel britanic, care permit restricții individuale, motivate medical, dar interzic excluderea generalizată, nemotivată, a însoțitorului”, se explică în expunere.
Nu este vorba doar despre confort, ci despre sănătate
Inițiatorii subliniază că măsurile propuse nu țin doar de confortul pacientelor, ci au efecte directe asupra sănătății.
Conform studiilor citate, printre „beneficiile clinice” ale prezenței unui însoțitor pe parcursul travaliului și nașterii se regăsesc și următoarele:
-
crește probabilitatea nașterilor naturale;
-
scade rata operațiilor cezariene;
-
travaliul este mai scurt;
-
riscul de depresie postpartum este mai mic.
Pe de altă parte, „nu au fost identificate efecte nocive asociate prezenţei însoţitorului”, se precizează în expunerea de motive.
În plus, un mediu suportiv contribuie la o experiență pozitivă a nașterii și la o relație mai bună între mamă și copil, concluzionează inițiatoarea.
Autorii documentului invocă atât jurisprudența europeană, cât și practicile din alte state. Mai exact, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că nașterea face parte din viața privată, iar statele au obligația de a proteja acest drept prin legislație clară. În același timp, țări precum Franța, Germania sau Spania recunosc deja dreptul la însoțitor, iar recomandările OMS merg în aceeași direcție.
Schimbări fără costuri mari
Inițiatorii au ținut să sublinieze că modificările legislative propuse nu implică cheltuieli bugetare majore, ci mai mult măsuri organizatorice, precum:
-
actualizarea regulamentelor interne,
-
informarea pacientelor,
-
documentarea eventualelor restricții.
În schimb, impactul ar putea fi semnificativ în relația dintre pacienți și sistemul medical.
Experiențele negative la naștere, avertizează inițiatoarea, pot duce la:
-
pierderea încrederii în sistem;
-
evitarea controalelor medicale ulterioare;
-
nașteri nesupravegheate.
„Reglementarea dreptului la însoțitor și a dreptului la intimitate în cursul travaliului și nașterii nu reprezintă o preferință de confort, ci o garanție fundamentală a demnității umane - recunoscută ca atare de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și de legislațiile majorității statelor membre ale Uniunii Europene. Adoptarea prezentului proiect de lege va contribui la creșterea calității îngrijirii obstetricale, la reducerea ratei operațiilor cezariene evitabile, la îmbunătățirea indicatorilor de sănătate mintală maternă și neonatală și la consolidarea încrederii publice în sistemul de sănătate din România”, conchid autorii.
Cum este reglementată nașterea în alte state europene
În majoritatea statelor europene, drepturile legate de naștere sunt clar definite, iar prezența însoțitorului și respectarea intimității sunt drepturi recunoscute și reglementate.
-
În Regatul Unit, prezența unui însoțitor este considerată parte a dreptului la viață privată. Spitalele din sistemul public NHS trebuie să permită acest lucru, în lipsa unor contraindicații medicale, iar ghidurile medicale oficiale recomandă explicit „suportul continuu” pe durata travaliului. Practic, femeia decide cine o însoțește, iar spitalul trebuie să justifice orice refuz.
-
Franța. Codul sănătății publice permite pacientei să aleagă condițiile îngrijirii. În maternități, o persoană aleasă poate asista la naștere, cu acordul personalului medical.
-
Germania. Maternitățile certificate „prietenoase familiei” permit prezența partenerului pe tot parcursul nașterii. Practic, participarea tatălui sau a unui însoțitor este normă în majoritatea spitalelor.
-
Spania. Strategia națională de sănătate perinatală recomandă explicit prezența însoțitorului, iar unele regiuni (spre exemplu, Catalonia și Madrid) au transformat această recomandare în reguli obligatorii.
-
Portugalia. Legea privind drepturile utilizatorilor serviciilor de sănătate garantează în mod explicit dreptul de a fi însoțită pe durata internării, iar excepțiile sunt strict medicale.
Potrivit OMS, suportul emoțional continuu este considerat parte din îngrijirea medicală, nu un element opțional.