Președintele României, Nicușor Dan, a oficiat, ieri, duminică, ceremonia de depunere a jurământului de către cei trei proaspăt numiți judecători ai Curții Constituționale.
Asta, în ciuda faptului că, asupra a doi dintre aceștia – Mihai Busuioc, numit de Senat, și Damian Dragoș, numit de Președinție – planează acuzații conform cărora nu îndeplinesc condițiile de vechime de 18 ani în profesii juridice. Tot ieri, a avut loc și procesul de desemnare a noului președinte al CCR. A fost un exercițiu complicat, cu jocuri intestine, la finalul cărora s-a ales fosta consilieră a lui Klaus Iohannis, Simina Tănăsescu. Aceasta este prima femeie care conduce Curtea Constituțională și își va încheia mandatul la această instanță peste trei ani. Între timp, a mai trecut o săptămână în care președintele Nicușor Dan refuză să respecte prevederile legale și constituționale și să dea curs cererilor formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la eliberările din funcția de judecător și procuror prin pensionare și de numire în aceste funcții a unor noi magistrați. Deși a fost interpelat oficial, chiar și printr-o scrisoare deschisă, Nicușor Dan refuză să explice de ce a generat acest bocaj.
Curtea Constituțională a României are, începând de ieri, trei noi judecători, în mod oficial, aceștia depunând jurământul în fața președintelui României, Nicușor Dan, chiar în zi liberă. Este vorba despre Mihai Busuioc, fostul președinte al Curții de Conturi, numit de către Senatul României, despre Dacian Dragoș, profesorul universitar din Cluj-Napoca, numit de către președintele Nicușor Dan, și despre Csaba Asztalos, fostul președinte al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), numit de către Camera Deputaților.
Astfel, Marian Enache, fostul președinte al Curții Constituționale, fost înlocuit în funcția de judecător constituțional de către Mihai Busuioc, Doina Livia Stanciu a fost înlocuită de către Dacian Dragoș, iar Varga Attila a fost înlocuit de către Csaba Asztalos.
Problema este că doi dintre cei trei judecători proaspăt instalați, ieri, nu îndeplinesc condițiile legale pentru a ocupa funcția de judecător la Curtea Constituțională. Potrivit articolului 143 din Constituție, „judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul superior juridic”.
CV-ul lui Busuioc vorbește de la sine, dar Curtea spune că e ok așa
În ceea ce îl privește pe Mihai Busuioc, potrivit propriului CV, funcțiile ocupate de către acesta după ce a terminat facultatea de Drept, în anul 2002, nu sunt juridice. El a condus, din diferite poziții, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Secretariatul General al Guvernului și Curtea de Conturi a României.
Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), susține că „condiția celor 18 ani de activitate juridică, care să dovedească înalta competență profesională, evident juridică, nu are cum să fie îndeplinită”.
Cu toate acestea și, mai mult, contestată fiind numirea lui Busuioc la CCR de către Senatul României, la data de 1 iulie 2026, Curtea Constituțională, în formula ei înlocuită chiar ieri, a decis, cu unanimitate de voturi, să respingă ca neîntemeiată o sesizare de neconstituționalitate, constatând că este constituțională, în raport cu criticile formulate, Hotărârea nr. 64/2025 a Senatului României pentru numirea lui Mihai Busuioc la Curtea Constituțională. CCR susține că „Mihai Busuioc are o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică pentru a putea fi numit judecător la Curtea Constituțională”.
Nici judecătorul președintelui nu întrunește condiția de vechime
Al doilea judecător proaspăt numit și care, în mod direct, nu îndeplinește condiția prevăzută de lege este Damian Dragoș. Acesta a fost numit de către președintele României, Nicușor Dan, cu o întârziere de trei săptămâni față de termenele prevăzute de lege, însă nici el nu are vechimea de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.
Damian Dragoș predă la Facultatea de Științe Politice și Administrație, la Catedra de Administrație Publică. Avocatul Adrian Toni Neacșu scrie, în legătură cu această situație, pe contul său de socializare, că „s-a intrat într-o sarabandă a nerespectării legii” și că „președintele României, Parlamentul și Curtea Constituțională se întrec în a aplica legile așa cum au chef, arbitrar și abuziv. Important e ca scopul lor să fie atins”.
Damian Dragoș a predat doar patru ani la o facultate de drept, la Universitatea Dimitrie Cantemir din București – Facultatea de Drept din Cluj-Napoca. Restul de 20 de ani a predat administrație publică la facultatea de științe politice. Adrian Toni Neacșu arată că „numirile la Curtea Constituțională făcute de președintele României pot fi atacate numai în justiție, în contencios administrativ”, neputând fi contestate chiar la CCR. „Evident că nu se va întâmpla, dorințele președintelui sunt superioare prevederilor constituționale și legale, iar «pohta ce-am pohtit» este singura lege după care funcționează politicienii ajunși în fruntea statului”, concluzionează fostul judecător.
Mandate până în anul 2034
Odată operate aceste modificări, structura Curții Constituționale este compusă din nouă judecători, dintre care trei își vor încheia mandatele peste trei ani, alți trei își vor încheia mandatele peste 6 ani, iar cei trei proaspăt instalați ieri își vor încheia mandatele peste nouă ani.
Concret, judecătoarea Elena Simina Tănăsescu, numită de către fostul președinte al României, Klaus Werner Iohannis, în anul 2019, va mai activa în cadrul Curții Constituționale încă trei ani, până în 2028.
Tot până în 2028, adică încă trei ani de acum înainte, își va mai exercita mandatul de judecător al Curții Constituționale și Cristian Deliorga, numit, în 2019, de către Senatul României.
Al treilea judecător care mai are încă trei ani de mandat la Curtea Constituțională este Gheorghe Stan, numit, în anul 2019, de către Camera Deputaților.
Cu încă șase ani de mandat în față, judecătoarea Mihaela Ciochină, numită, în anul 2022, de către președintele României de la acel moment, Klaus Iohannis, își va încheia mandatul în anul 2031, În aceeași situație se află judecătoarea Laura Iulia Scântei, numită la CCR de către Senatul României în anul 2019. Tot în anul 2031, își va încheia mandatul de judecător constituțional și Dimitrie Bogdan Licu, numit de către Camera Deputaților în anul 2022.
Mihai Busuioc, numit, în 2025, de către Senat, Csaba Asztalos, numit, tot în 2025, de către Camera Deputaților, și Damian Dragoș, numit, de asemenea, în 2025, de către președintele României, Nicușor Dan, își vor încheia mandatele la Curtea Constituțională la mijlocul anului 2034.
Ex-consiliera lui Klaus Iohannis, noua șefă a instanței de contencios constituțional
Tot ieri, judecătoarea CCR Elena Simina Tănăsescu, fost consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis, numită, de acesta, în anul 2019, ca judecător constituțional, a fost aleasă de către colegii săi în funcția de președinte al Curții Constituționale, în locul lui Mihai Enache.
Elena Simina Tănăsescu îi succede lui Marian Enache, care, la rândul său, l-a succedat pe Augustin Zegrean.
Simina Tănăsescu a concurat, inițial, pentru această funcție cu colega sa Mihaela Ciochină, cealaltă judecătoare numită, în anul 2022, de către fostul președinte al României, Klaus Iohannis. Interesant este faptul că grupul judecătorilor numiți de către Parlamentul României l-ar fi dorit, inițial, pentru funcția de președinte al Curții Constituționale pe fostul procuror-șef al SIIJ Gheorghe Stan. Însă, acestui plan s-ar fi opus Bogdan Licu și Csaba Asztalos. De cealaltă parte, candidatura Mihaelei Ciochină ar fi fost blocată de către Elena Simina Tănăsescu și Dacian Dragoș. Pentru ca, în cele din urmă, Elena Simina Tănăsescu să rămână singură în această competiție.
Noul președinte al Curții Constituționale, Elena Simina Tănăsescu, este doctor în drept constituțional. Între 1991 și 1993, a fost judecător la Judecătoria Sectorului 1 din București, iar din 1993 a devenit cadru didactic și profesor universitar, îndrumător de doctorate. Între 2009 și 2011, ea a fost reprezentantul societății civile în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
Între 2015 și 2018, Elena Simina Tănăsescu a ocupat funcția de consilier prezidențial, iar între 2016 și 2019 a fost reprezentant al României în cadrul Înaltului Consiliul al Institutului Universitar European.
Ultima declarație de avere completată și publicată de Elena Simina Tănăsescu pe site-ul Curții Constituționale datează din anul 2024. Conform acestui document, actualul președinte al CCR deține un teren agricol în localitatea Sămurcași, județul Dâmbovița, cu suprafața de 850 de metri pătrați, achiziționat în anul 2023. De asemenea, mai deține, prin cumpărare, două apartamente în București, primul cu suprafața de 84 de metri pătrați, dobândit în anul 2005, iar al doilea, cu suprafața de 98 de metri pătrați, dobândit în anul 2011. Mai mult, Tănăsescu a mai moștenit, în anul 2023, un apartament cu suprafața de 50 de metri pătrați, în Galați.
Elena Simina Tănăsescu mai declară o colecție de bijuterii evaluată la 7.000 de euro, iar în conturi și depozite bancare are economii de 504.126 de lei, 113.546 euro și 6.250 de dolari SUA.
În anul fiscal anterior completării acestei declarații de avere, Simina Tănăsescu a încasat 420.609 lei pe an ca judecător CCR, 146.932 de lei pe an ca profesor la Universitatea București, 5.760 de lei pe an din drepturi de proprietate intelectuală și 1.967 de lei pe an din dobânzi bancare. În total, 675.268 de lei pe an, adică 47.939 de lei pe lună (9.783,5 euro).
Blocaj total între CSM și Președinție. Mâine, alți 9 judecători se cer la pensie. Tăcere totală dinspre Palatul Cotroceni
Nu doar completarea cu judecători noi a Curții Constituționale pare să fi fost făcută cu abuzarea legii, în două dintre cazuri, ci și alte prevederi legale par a avea de suferit, fiind ignorate în această perioadă de către conducerea statului. Este vorba despre o situație despre care „Jurnalul” a făcut dezvăluiri, în urmă cu două săptămâni, referitoare la refuzul președintelui Nicușor Dan de a semna decretele de eliberare din funcție, prin pensionare, a judecătorilor și procurorilor, în ciuda hotărârilor adoptate de către secțiile de specialitate ale Consiliului Superior al Magistraturii.
Săptămâna trecută, CSM a anunțat, oficial, că, pe fondul direcțiilor generale de măsurile din planul de guvernare anunțat de Ilie Bolojan, respectiv creșterea vârstei de pensionare a magistraților de la 60 de ani (cât este prevăzută, în prezent, prin etapizarea reglementată de Legea nr. 282/2023), la 65 de ani, în ultimele săptămâni au fost formulate 60 de cereri de pensionare de către judecători și procurori.
Mai mult, până la finalul anului 2025, îndeplinesc condițiile de pensionare 628 de judecători, reprezentând 14 la sută dintre judecătorii în funcție, 550 dintre aceștia provenind de la instanțe superioare, respectiv de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Curți de apel și tribunale. De asemenea, în prezent, au vocație la pensionare 233 de procurori, din totalul de 2.360 în activitate, reprezentând aproximativ 10 la sută din totalul celor în funcție.
Instanțe blocate, drepturi civile încălcate
În aceste condiții CSM i-a transmis președintelui României, Nicușor Dan, o scrisoare deschisă în care îi atrage atenția că, potrivit articolului 1, alineat 5 din Constituție, „în România, respectarea Constituției, supremației sale și a legilor este obligatorie”.
„Numirea în funcția de judecător, cât și eliberarea din funcție se realizează de președintele României, la propunerea CSM, iar de la data începerii mandatului dumneavoastră constatăm un adevărat blocaj în derularea acestor proceduri, o situație fără precedent în rapoartele instituționale cu Administrația Prezidențială”, arată Consiliul Superior al Magistraturii în această scrisoare deschisă.
Conform documentului citat, până la data de 7 iulie 2025, odată cu instalarea lui Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, au fost communicate Președinției, de către CSM, 29 de propuneri de eliberare din funcția de judecător și 22 de propuneri de numire în această funcție. „Într-un singur caz, s-a dat curs propunerii CSM și a fost eliberat din funcție un judecător care, oricum, nu mai putea fi menținut în activitate, întrucât împlinea vârsta maximă de 70 de ani până la care este permisă îndeplinirea acestei funcții. În toate celelalte situații, procedurile de numire și de eliberare din funcție nu au fost finalizate în niciun fel, iar acest fapt este inexplicabil, nefiind oferit niciun argument din partea Administrației Prezidențiale care să îl justifice”, subliniază CSM.
Consiliul mai arată că această situație generează consecințe negative în activitatea instanțelor și sunt vătămate drepturile persoanelor cu privire la care s-a propus numirea sau eliberarea din funcție, deși toate condițiile prevăzute de lege sunt îndeplinite.
În plină vacanță, magistrații se cer afară din sistem
Situația generată de Nicușor Dan pare să se agraveze și mai mult, deoarece seria cererilor de pensionare din sistemul judiciar crește. Mâine, 15 iulie 2025, în plină vacanță judecătorească, Secția pentru Judecători de la Consiliul Superior al Magistraturii lucrează. Pe ordinea de zi există mai multe puncte care vizează mai multe aspecte legate strict de acest subiect.
Spre exemplu, magistrații trebuie să soluționeze propunerea de numire ca președinte al Curții de Apel Târgu Mureș a judecătoarei Andreea Ciucă.
În paralel, Secția de Judecători de la CSM trebuie să dea curs înaintării către președintele României a cererilor de eliberare din funcție, prin pensionare, a Rodicăi Cosma, judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție și vicepreședinte al instanței supreme, a Danielei Panioglu, judecător la Curtea de Apel București, a Luciei Uță, judecător la Curtea de Apel București, a Mădălinei Șerban, judecător la Curtea de Apel Alba Iulia, a Alexandrei Cristina Căpățână, judecător la Curtea de Apel Galați, a Elenei Popescu, judecător la Tribunalul Gorj, a Emanuelei Hurdugaci, judecător la Tribunalul Mureș, a Cristinei Pinciu, judecător la Tribunalul București, și a Elenei Dumbravă, judecător la Tribunalul Sibiu.
De asemenea, tot mâine, se va lua act de demisia judecătorului Vasile Romeo Parascan, de la Tribunalul Brașov.