O persoană urmărită penal în două dosare în care sunt investigate infracțiuni de corupție, de represiune nedreaptă și de mărturie mincinoasă dată în fața unei unități de Parchet a fost votată, ieri, de reprezentanții statelor afiliate la COREPER, structură a Consiliului Uniunii Europene, pentru a deveni noul procuror-șef al Parchetului European EPPO. Este vorba despre Laura Codruța Kovesi, pentru care 17 din cele 22 de state care au votat ieri i-au validat candidatura pentru șefia structurii de Parchet a UE care se va ocupa cu fraude financiare care depășesc suma de 10 milioane de euro. Votul nu a ținut cont de niciuna din „bubele” pe care candidatul român le are, pornind de la dosarele penale în care are calitatea de inculpat, de la faptul că nu deține calificarea impusă chiar de Regulamentul EPPO, respectiv, gradul profesional cel mai înalt în țara de unde provine, dar statele care au agreat-o pe fosta șefă a DNA pentru ocuparea acestei demnități nu consideră ca fiind o problemă nici faptul că aceasta a fost revocată pentru că a încălcat, în mod repetat, Constituția României. De asemenea, nu reprezintă, iată, un impediment pentru UE să-și pună în funcții importante personaje care au contribuit la semnarea și la punerea în practică a unor protocoale secrete cu serviciile de informații, acte constatate ca fiind ilegale și neconstituționale, prin decizii definitive ale Curții Constituționale.
Laura Codruța Kovesi va ajunge primul procuror-șef al Parchetului European, intrând pe ușa din dos a politicii de la Bruxelles. Grație unor negocieri subterane între Franța și Germania, fosta șefă a DNA, dată afară și inculpată penal în România, a primit, ieri, 17 din cele 22 de voturi în COREPER, organism al Consiliului UE, pentru a fi susținută la conducerea EPPO. Asta, deși anterior alegerilor eurparlamentare din 26 mai 2019, același COREPER a votat, în proporție covârșitoare, pentru susținerea candidatului francez Jean Francois Bohnert.
În vara acestui an, președintele Klaus Iohannis s-a lăudat că a avut o discuție telefonică cu președintele francez Emmanuel Macron, acesta din urmă dând asigurări că Franța își va retrage candidatul pentru a-i lăsa drumul liber lui Kovesi. La acel moment, anunțul părea unul halucinant, având în vedere că aceste candidaturi la EPPO sunt individuale și nu sunt desemnate de statele membre. Însă realitatea arată că promisiunea lui Macron s-a îndeplinit, Jean Francois Bohnert primind recent o sinecură, respectiv a fost desemnat să preia conducerea Parchetului Financiar din Paris (omologul DNA-ului de la București). Chiar și așa, Bohnert, care a primit, în primăvară, din partea COREPER, 50 de voturi pentru a deveni noul șef al EPPO, a precizat, zilele trecute, că rămâne în continuare în cursă, calitatea sa de candidat la șefia Parchetului European nefiind incompatibilă cu funcția în care a fost numit în Franța. De altfel, chiar Bohnert a dezvăluit că, dacă și-ar fi retras candidatura, întreaga procedură de desemnare a conducerii EPPO ar fi trebuit reluată de la zero. Și iată cum, printr-un artificiu și funcții oferite, negocieri politice și alte demersuri subterane, Laura Codruța Kovesi este gata să-și vadă împlinit visul.
Iohannis și-a traficat influența pe lângă ambasadorul român la UE
Mai grav este faptul că, în mod oficial, Guvernul României a anunțat că nu susține candidatura Laurei Codruța Kovesi la șefia Parchetului European, mandatând, în acest sens, ambasadorul României la UE să voteze împotrivă, în cadrul COREPER.
Și în acest caz avem de-a face cu prima acțiune de trafic de influență exercitată de la vârful statului român, dovedită în această chestiune. Surse politice, confirmate de mai multe publicații apropiate Palatului Cotroceni, devoalează faptul că președintele Klaus Iohannis a sunat-o personal pe Luminița Odobescu, ambasadorul României la Uniunea Europeană, căreia i-a cerut imperativ să nu respecte mandatul primit din partea Guvernului și să voteze în favoarea desemnării Laurei Codruța Kovesi. Aceleași surse dau ca sigură informația potrivit căreia Luminița Odobescu s-ar fi conformat întocmai și la timp ordinului primit de la Iohannis. Premierul Viorica Dăncilă a dezmințit că ambasadorul român ar fi votat după cum i-a dictat președintele.
Cu un vot majoritar din partea comisiilor LIBE și CONT, dar și cu acest vot nou dat în COREPER, Laura Codruța Kovesi a devenit, oficial, candidatul comun al Parlamentului European și al Consiliului UE pentru preluarea funcției de procuror-șef al EPPO. Votul de ieri urmează să fie comunicat oficial Parlamentului European, după care va fi convocată o întâlnire a Consiliului miniștrilor, care nu vor avea altceva de făcut decât să ia act de decizia din COREPER. După care, numirea noului șef al EPPO devine doar o formalitate, în plenul Parlamentului European.
Fostul europarlamentar român Victor Boștinaru a reacționat dur după ce votul din COREPER a fost anunțat. Acesta arată că avem de-a face cu o candidatură individuală „susținută de foarte multe interese și motivații politice”. „Standardele de integritate aplicabile unora nu sunt aplicabile altora. În ciuda predicii oficiale că persoanele care au probleme cu justiția ar trebui să se rețină de la a candida, cu atât mai mult cu cât persoanele respective au un record impresionant de încălcări ale Constituției. State influente din UE doresc să folosească această nouă ipostază, având un nou jucător care nu aparține ca naționalitate statelor respective. Este fără precedent ca un stat membru, cum este Germania, să-și saboteze propria candidatură, iar un alt stat membru – Franța – să-și retragă propria candidatură. Dar jocurile politice își au rolul lor contrar naivităților de la București”, a răbufnit Victor Boștinaru.
Acuzată de mită, abuz și grup infracțional organizat
Alegerea făcută de instituțiile europene cu privire la Laura Codruța Kovesi intră în contradicție directă cu mesajele politice și instituționale date, în ultimii ani, de aceleași instituții, dar și de activiștii politici interni și externi care gravitează pe lângă aceste instituții. Mai exact, mesajele adresate României, atât la nivel politic, cât și prin intermediul unor structuri instituționale, terminând cu rapoartele MCV, solicitau integritate maximă în funcții publice, o accelerare și consolidare a luptei împotriva corupției și pentru întărirea statului de drept. Deziderate pe care candidatul susținut de Parlamentul European și de Consiliul UE pare să le încalce.
Laura Codruța Kovesi are calitatea de inculpat și este urmărită penal în două dosare de corupție instrumentate de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Primul vizează infracțiuni de abuz în serviciu, luare de mită și mărturie mincinoasă, în ancheta derulată față de modul în care, în calitate de procuror general al României, Kovesi a implicat PÎCCJ, dar și SRI, într-o operațiune ilegală de finanțare și extrădare a lui Nicolae Popa, de la Jakarta, în primăvara anului 2011. Aeronava privată cu care fostul președinte al FNI a fost adus în țară a fost plătită, pe de o parte, de Poliția Română, fără știința conducerii instituției de la acel moment, și, pe de altă parte, de omul de afaceri Sebastian Ghiță. Acesta din urmă a oferit peste 60.000 de euro, prin intermediul unei firme de construcții din Ploiești, pentru achitarea costurilor de transport aerian. Beneficiul lui Kovesi pentru această operațiune a constat în desemnarea, de către fostul președinte al României Traian Băsescu, în funcția de procurer-șef al DNA.
Ulterior, Kovesi a mințit sub jurământ, în fața procurorilor, că nu îl cunoaște pe Sebastian Ghiță și că nu este o apropiată a acestuia și a familiei sale. La dosar există probe foto și video din care rezultă că Laura Kovesi a participat la petreceri private organizate pe proprietățile lui Sebastian Ghiță.
Un al doilea dosar penal în care este urmărită penal Kovesi are legătură cu participarea la constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, cercetare abuzivă și represiune nedreaptă, în cauza deschisă împotriva foștilor procurori DNA Ploiești Mircea Negulescu și Lucian Onea. Ambele dosare sunt în plină fază de anchetă și, cel mai probabil, în curând, ele vor fi trimise în fața instanței.
17 state au preferat un candidat care, în țara lui, a încălcat de mai multe ori Constituția
Pe lângă cele două dosare penale aflate în curs de investigare, Laura Codruța Kovesi mai are o problemă. Care pentru oficialii de la Bruxelles și de la Strasbourg nu pare a fi deloc gravă. În 2017, Curtea Constituțională a constatat, prin două decizii consecutive prin care a admis existența unor conflicte juridice de natură constituțională, că DNA, sub conducerea Laurei Codruța Kovesi, a încălcat grav Constituția României. Unul dintre conflictele constatate are legătură cu încercarea Procuraturii de a investiga actele normative emise de Guvernul României, prin intenția, nereușită, de a pune sub acuzare mai mulți oficiali guvernamentali.
Iar situația lui Kovesi mai este gravă și sub aspectul cercetărilor disciplinare constatate de Inspecția Judiciară. Deși, în câteva dintre acțiunile disciplinare, Kovesi a beneficiat de bunăvoința Secției de Procurori de la CSM, există pe rolul Consiliului și al instanțelor de judecată alte cauze încă în cercetare. Ca urmare a acestor abateri mai mult decât grave, anul trecut, ministrul justiției a înaintat președintelui României propunerea de revocare din funcția de procuror-șef al DNA a Laurei Codruța Kovesi. Însă, printr-o acțiune de sabotaj a ministrului, președintele Iohannis a respins cererea, fiind, în cele din urmă, obligat să semneze decretul de revocare de o nouă decizie definitivă emisă de Curtea Constituțională a României.
Iar CCR a mai constatat, printr-o decizie definitivă, încălcarea gravă a Constituției, prin încheierea, în anul 2009, de către Kovesi, în calitate de procuror general al României, cu Serviciul Român de Informații, a unui protocol secret de cooperare, prin care structurile de informații au fost introduse, ilegal și neconstituțional, în activitatea de urmărire penală a procurorilor, creând împreună cu aceștia echipe mixte.
Regulamentul EPPO, „o glumă”, când e vorba de politică
Chestiunile de ordin penal reprezintă însă numai o parte din impedimentele care ar fi trebuit să-i retina pe politicienii de la Bruxelles să o desemneze pe Kovesi pentru cea mai importantă funcție în Parchetul European. Chiar Regulamentul (UE) 2017.2019 al Consiliului, prin care a fost pusă în aplicare forma de cooperare consolidată în ceea ce privește constituirea Parchetului European, are inserate condiții pentru aplicarea la acest post pe care Kovesi nu le îndeplinește. Mai exact, la articolul 14, alineat 2, litera „a” din regulament, se menționează că, printre condițiile de eligibilitate pe care trebuie să le întrunească fiecare candidat, este și aceea că „trebuie să posede calificarea necesară pentru a fi numit ca procuror la Parchetul de cel mai înalt nivel în țările membre”. În România, cea mai mare calificare profesională este gradul de procuror de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Grad pe care Kovesi nu îl are, ea deținând, în mod concret, doar gradul de procuror de Parchet de pe lângă Tribunal, cu două trepte mai jos decât cel condiționat de Regulamentul Consiliului.
Acesta este și motivul pentru care Kovesi a cerut, la sfârșitul anului trecut, Secției de Procurori de la CSM să-i recunoască acest grad, dar fără să susțină un examen sau concurs național. Lucru respins de CSM, în două rânduri. Fosta șefă a DNA a atacat în instanță hotărârea CSM, reușind, în mod inexplicabil pentru mulți dintre judecătorii și procurorii din România, să câștige procesul, în primă instanță, la Curtea de Apel București. CSM a atacat hotărârea cu apel, iar dosarul se află, în prezent, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Ceea ce înseamnă că, până la o soluție definitivă, Laura Kovesi nu deține calificarea obligatorie pentru a ocupa funcția de procuror-șef al Parchetului European.
„Fără penali în funcții publice”, dar doar pentru România. Nu și pentru UE
Așa cum precizam anterior, oficialii UE și ai Comisiei Europene au pus, în ultimii doi ani, „tunurile” pe România, acuzând, direct sau voalat, faptul că Bucureștiul, prin deciziile politice pe care le-a luat, favorizează persoanele cu probleme penale. Aceleași deziderate au fost preluate în forță de activiștii politici și din alte zone ale societății civile, care, în cele din urmă, au lansat un proiect denumit „fără penali în funcții publice”. Însă, iată, că ceea ce este condamnabil pentru România, nu reprezintă o problemă pentru Uniunea Europeană, la ea acasă.
Desemnarea Laurei Codruța Kovesi, o persoană urmărită penal în România, pentru a conduce una dintre cele mai importante instituții europene face parte dintr-un șir mai lung de decizii similare, adoptate în ultimele luni. Un astfel de exemplu este cel al lui Didier Reynders, ministru de Externe în Belgia, care a fost propus și acceptat pentru funcția de comisar european pe Justiție. Numai că, incredibil, Reynders este acuzat în țara lui de corupție și spălare de bani, aflându-se sub urmărirea penală a autorităților, ancheta fiind în plină derulare, ca și în cazul lui Kovesi. Aici, este vorba despre construcția clădirii Ambasadei Belgiei din Kinshasa și de închirierea sediului central al poliției federale cu bani spălați din cumpărarea de antichități și bunuri imobiliare, iar tranzacțiile s-au derulat prin paradisuri fiscale. Interesant este că și Didier Reynders este propunerea grupului Renew Europe, controlat de Emmanuel Macron, același care a susținut-o și pe Kovesi.
Dar nu este singurul susținut de același grup. Sylvie Goulard, candidata Franței pentru postul de comisar european pentru Piața Internă, este anchetată de poliția franceză pentru o serie de angajări fictive în Parlamentul European. Adică ceva similar cu acuzațiile pentru care Liviu Dragnea a fost condamnat, în România, la 3 ani și jumătate de închisoare, cu executare. Mai există un candidat, din partea Poloniei, Janusz Wojciechowski, care este investigat de OLAF pentru modul în care au fost rambursate cheltuielile de deplasare, în perioada în care a ocupat funcția de europarlamentar.
Iar, recent, Christine Lagarde a fost validată pentru a prelua conducerea Băncii Centrale Europene, ea urmând să ocupe postul din data de 1 noiembrie. Fost director al Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde a fost găsită vinovată de neglijență, de către Curtea de Justiție a Franței, într-un proces privind plăți ilegale în valoare de 400 de milioane de euro făcute în favoarea afaceristului francez Bernard Tapie. Cazul este vechi de 20 ani, de pe vremea când Lagarde deținea portofoliul Economiei și a fost inculpată în anul 2015. În urma acestui verdict, Christine Lagarde a demisionat de la conducerea FMI.
Ambasadorii UE din Consiliu și-au schimbat candidatul. Francezul Bohnert, favorit pentru EPPO, prezent formal, pe lista candidaților. Kovesi a devenit, astfel, preferata ambelor structuri decidente
Două dosare penale, încălcarea în mod repetat a Constituției României, protocoalele ilegale încheiate cu serviciile secrete și lipsa calificării profesionale obligatorii, ignorate total de Bruxelles și de Strasbourg