Ordonanțele Trenuleț din ultimii ani au fost date astfel încât să permită plata orelor suplimentare în domeniile vitale unde se lucrează cu deficit de personal și nu se pot acorda zile libere.
Este vorba mai ales de Poliție, penitenciare, sistemul sanitar și cel de asistență socială care efectiv s-ar bloca dacă nu se vor plăti orele suplimentare, dar se adaugă transportul feroviar, inclusiv metroul, unde se fac deja reduceri de trenuri, pentru că nu mai are cine să le opereze. Noua Ordonanță Trenuleț a creat o criză națională în aceste domenii vitale, pentru că nu s-a mai ținut cont de excepții și încă nu s-a revenit asupra ei cu o rectificare. Parlamentul ar putea rezolva problema, de la începutul lunii februarie, dar dacă nu se va întâmpla asta, protestele vor continua și sistemele se vor bloca: se va lucra 8 ore pe zi, cu libere în weekend și de sărbătorile legale. Problema deja a blocat o parte din transportul feroviar și ar putea urma metroul bucureștean.
După eliminarea plății orelor suplimentare pentru toți angajații statului, mulți devin efectiv obligați să presteze muncă suplimentară neplătită. Nicio lege nu prevede obligarea angajaților să presteze ore suplimentare neremunerate sau pentru care nu pot primi zile libere. Cum în aceste domenii nu se pot acorda libere, din același motiv - pentru că nu ar mai avea cine să lucreze efectiv - singura soluție este, în continuare, plata orelor suplimentare. Poliția, penitenciarele, spitalele, asistența socială și transportul feroviar s-ar putea bloca, dacă angajații nu-și vor primi banii pentru orele suplimentare.
De săptămâna aceasta, sute de trenuri - aproximativ o pătrime dintre garnituri - au fost anulate de CFR Călători, ca urmare a Ordonanței Trenuleț care elimină plata orelor suplimentare. Și reparațiile planificate pentru vagoanele de călători vor fi amânate cu până la 6 luni.
Unele sucursale regionale ale CFR Călători, precum Craiova, au început să anuleze trenuri încă din 15 ianuarie, iar altele, precum Cluj, Galați sau București, au luat hotărârea să retragă garnituri din circulație din 19 ianuarie sau de la 1 februarie. Nu vor mai circula trenuri de pe ruta București - Târgoviște sau București - Urziceni, unele trenuri care circulă pe ruta Gara de Nord - Gara Progresul și mai departe, spre Giurgiu, deși au fost introduse, recent, în iunie 2024. Cei mai afectați vor fi călătorii care fac naveta pentru a ajunge la locurile de muncă sau la licee. Și la CFR Călători se lucrează cu deficit de personal și se prestează multe ore suplimentare, astfel încât angajații nu mai pot fi folosiți de Companie pentru a asigura călătoriile pe toate rutele prevăzute în Mersul Trenurilor pe 2025, aprobat la începutul lunii decembrie 2024.
CFR Călători a ales să retragă trenuri care circulă pe distanțe scurte, de până la 200 de kilometri, pentru a nu afecta traficul pe rutele principale. Ministerul Transporturilor a pregătit un act normativ prin care vrea să amâne, cu până la 6 luni, reparațiile planificate pentru vagoanele de călători care ajung la scadență anul acesta, pentru că, dacă ar începe reparațiile, în circulație ar rămâne prea puține vagoane, mai ales în perioade de vârf, precum sezonul estival.
Săptămâna trecută, și sindicaliștii de la Metrorex au anunțat că se va circula cu mai puține trenuri la metroul bucureștean, din același motiv. Deficitul actual de personal la metrou este de aproape 1.000 de persoane, adăugând și circa 300 care urmează să se pensioneze în următoarele luni, dar nu se mai pot face nici angajări, pe lângă faptul că nu se plătesc ore suplimentare. Astfel, nu va mai avea cine să conducă trenurile de metrou sau să intervină pentru eventualele probleme tehnice și reparații.
Muncă de 8 ore în siguranța națională
Vasile Zelca, președintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC) din MAI, a explicat, pentru Jurnalul, că după mitingul organizat la București pe 17 ianuarie 2025, polițiștii așteaptă să se pună în aplicare promisiunile făcute de premierul Marcel Ciolacu, până pe 10 februarie, iar dacă nu se vor debloca plățile pentru orele suplimentare se va bloca tot sistemul de siguranță națională.
„Având în vedere faptul că premierul a ieșit în comunicare publică, în ziua mitingului, spunând că ordonanța va fi modificată, e un semnal că se va face această modificare. Am cerut plata orelor suplimentare pentru polițiști, dar și indexarea pensiilor, nu doar a celor militare. Joi ne vom întâlni toate sindicatele, protestele vor continua și dacă nu se concretizează promisiunea domnului premier, vom continua protestele și vom închide porțile la ora 16.00. Se va lucra 8 ore pe zi la Poliție, de la 8.00 la 16.00, fără weekenduri și sărbători legale, pentru că acestea sunt orele suplimentare eliminate de la plată. Vom fi convinși că se întâmplă ceva în momentul în care această OUG va fi la vot în Parlament. Pe 3 februarie începe sesiunea parlamentară și pe 4 februarie ar trebui să vedem că OUG intră pe traseul legislativ în comisiile din Parlament. Noi am furnizat soluția: să se facă aceeași rectificare ca în cazul ordonanței de anul trecut”, a explicat, pentru Jurnalul, liderul SNPPC.
Polițiștii primesc, de 10 ani, această plată a orelor suplimentare, fiind soluția de a nu se bloca sistemul. Dacă se votează în Parlament reluarea plăților pentru orele suplimentare ale polițiștilor, situația din sistem va reveni la normalitate, pentru că salariile pe ianuarie se plătesc în februarie și ar fi posibil să nu se ajungă la nicio pierdere pentru angajații MAI.
În cazul celor care nu mai primesc banii pentru orele suplimentare, există și o gravă discriminare, pentru că tuturor celorlalți bugetari le îngheață veniturile, iar lor li se scad. În aceeași situație sunt și polițiștii din penitenciare. Dacă nu-și vor primi banii pentru orele suplimentare, aceștia amenință că vor lăsa pușcăriile deschise după terminarea programului de 8 ore pe zi. Au mai fost în această situație, de mai multe ori, în ultimii 15 ani, dar de fiecare dată guvernul a cedat și le-a dat banii care li se cuveneau, stingând conflictul sindical.
La fel de grav e în penitenciare și spitale
Reprezentanții MAI au prezentat situația la Guvern și au arătat că au încercat să restabilească excepțiile care au existat inițial, în ordonanțele anterioare. Sănătatea, Poliția, asistența socială lucrează nonstop și nu e posibil să nu se plătească orele suplimentare, pentru că se blochează sistemul.
În mod surprinzător, Guvernul nu a mai ținut cont de aceste excepții, de data aceasta. E posibil să fie doar „un truc” pentru ca statul să aibă mai mulți bani la buget în luna ianuarie, ca apoi să revină asupra deciziei și să reintroducă aceste excepții. Până atunci, însă, sindicatele continuă acțiunile de protest.
Ștefan Teoroc, președintele Sindicatului Național al Polițiștilor din Penitenciare (SNPP), a explicat, pentru Jurnalul, că se așteaptă la o revenire din partea Guvernului asupra deciziei de a nu mai plăti aceste ore suplimentare, pentru că România nu-și permite o astfel de criză cu grave consecințe pe termen lung. În plus, din cauza deficitului de personal, de 15 ani se „lucrează” în sistemul penitenciar inclusiv cu deținuții care fac muncă de gardieni. Posturile au fost aproape în permanență blocate, iar sistemul s-a și deprofesionalizat, din cauza problemelor financiare.
În cazul sistemului sanitar și al asistenței sociale ar trebui să fie luată aceeași decizie, pentru a nu lăsa pacienții sau asistații social fără ajutor. În cadrul discuțiilor despre plata orelor suplimentare în spitale, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a adus în discuție și necesitatea unei schimbări semnificative în modul de salarizare și organizare a sistemului medical din România, pentru că plata personalului medical nu reflectă performanța, generându-se inechități între angajați. De exemplu, chirurgii care fac zilnic 2-3 operații primesc salarii identice cu cei care fac 2-3 pe lună. Ministrul propune să se ofere managerilor de spitale puterea de a diferenția salariile în funcție de activitatea desfășurată de fiecare angajat.
De data aceasta, Guvernul nu a mai acceptat excepțiile la plata orelor suplimentare, dar dacă avem o tâlhărie sau un omor vineri seara, nu se poate aștepta până luni la ora 8.00. Am fost asigurați de MAI că se face tot posibilul să se voteze rectificarea în Parlament, dar nu se poate avea garanția a ceea ce va vota Parlamentul și vom continua acțiunile de protest. Cred că au conștientizat guvernanții amploarea pericolului la care expun România, mai ales pentru că în aceeași situație este și Poliția de Frontieră, care este vitală și pentru siguranța spațiului Schengen.
Vasile Zelca, președintele SNPPC
Călin Georgescu scindează mișcarea sindicală
Fără ore suplimentare plătite, un polițist debutant câștigă 3.500-4.000 de lei pe lună. Reprezentanții sindicatelor polițiștilor spun că nivelul de remunerare era destul de mulțumitor până acum, în ciuda restanțelor pe care le au de încasat din norma de hrană, norma de echipare, chirii. Sistemul îi duce pe polițiști unde are nevoie, iar chiria trebuie să o achite statul.
Polițiștii au anunțat că vor participa și la mitingul care va fi organizat de Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD) în Piața Victoriei, pe 24 Ianuarie, însă liderul SNPPC a declarat, pentru Jurnalul, că situația va fi reevaluată, după ce candidatul la prezidențiale Călin Georgescu a anunțat, duminică seara, că va participa la miting, pentru că polițiștilor le este interzisă orice fel de activitate politică, iar mitingul SCMD se politizează prin prezența unui candidat.
„Legea nu ne permite să participăm la o manifestație politică. Nu ne vom putea asocia cu acest protest, dacă se va politiza, prin participarea unui candidat. Polițiștilor în activitate le este interzis să facă politică, sancțiunea fiind destituirea. Organizatorul poate lua măsura de a-i interzice politicianului să participe la manifestație. Noi am lansat mesaje în spațiul public pentru a atrage atenția că nu suntem de acord să se politizeze manifestațiile noastre. Noi trebuie să fim foarte atenți să nu ne expunem membrii și să nu denaturăm activitatea sindicală, având în vedere statutul polițistului. Ne este interzis cu desăvârșire să facem politică”, a declarat președintele SNPPC.
SCMD se așteaptă la o participare masivă a sindicatelor din toate domeniile, la mitingul din 24 ianuarie, organizat împotriva Ordonanței Trenuleț și pentru a se cere Guvernului indexarea pensiilor militare și civile cu rata inflației, dar sindicaliștii ar putea să facă un pas în spate dacă la manifestație vor fi prezenți politicieni, mai ales candidați la viitoarele alegeri pentru Președinția României.
Și la mitingul polițiștilor din 17 februarie au fost incidente din cauza unor protestatari care au încercat să lege manifestația de protestele formațiunii politice AUR. Unul dintre aceștia a fost scos cu jandarmii din mulțime, pentru a nu-i pune în pericol de eliminare din sistem pe polițiștii care participau la protestul sindical.
Organizatorii îi cer candidatului să nu vină în Piața Victoriei
Imediat după declarația lui Călin Georgescu, SCMD a transmis un comunicat prin care îi cere acestuia să nu participe la manifestația din 24 ianuarie:
„Ca profesioniști, cu tot respectul cuvenit, vă transmitem rugămintea de a vă retrage afirmația făcută public pe 19 ianuarie 2025, că vă veți prinde în Hora Unirii vineri, 24 ianuarie 2025, la orele 13.00, în Piața Victoriei. Considerăm că ați fost indus în eroare, deoarece organizatorii Mitingului de Protest nu doresc transformarea acestuia într-o acțiune politică sau aniversară. Pe 24 ianuarie 1859 a fost o acțiune militar organizată, prin care bucureștenii au înfrânt Europa politică prin luptă, deschizând drumul spre UNIRE. Vrem ca Premierul să fie prezent, pe 24 ianuarie 2025, așa cum a fost și pe 25 octombrie 2024 și pe 29 noiembrie 2024. Pentru a ne prezenta care este stadiul angajamentelor ferme, luate față de rezerviști, polițiști, ceferiști și sindicatele din toate ramurile de activitate! În plus, fiind vorba de dreptul nostru la viață și de dreptul nostru la legitima apărare - proclamate de noi încă din 2011 -, vrem să-i solicităm, argumentat, abrogarea Ordonantei Trenuleț”.