Primăvară de primăvară analiza și recomandările Comisiei Europene pentru România vin în notă critică pentru guvernele de la București, indiferent de culoarea și orientarea politică ale acestora. Iar politicienii români - fie ei proeuropeni, fie eurosceptici - cel mai adesea nu văd cu ochi buni analiza Comisiei, tocmai pentru că aceasta pune tot timpul degetul pe rană: recunoscând realizările, nu ezită să sublinieze eșecurile politicilor dâmbovițene.
Anul acesta, Comisia remarcă faptul că creșterea economică rapidă din ultimii ani a dus la o îmbunătățire a condițiilor sociale, dar atrage atenția asupra sărăciei agravate de pandemia COVID-19. Venitul brut disponibil al gospodăriilor a crescut cu 5,7 % în 2019, dar asta nu înseamnă neapărat că românii sunt mai puțin săraci. Riscul de sărăcie și de excluziune socială în România a fost din nou printre cele mai ridicate din UE (de 31,2 % în 2019), deși urmează o traiectorie descendentă constantă.
CE susține că vor crește inegalitatea veniturilor, sărăcia și excluziunea socială, inclusiv sărăcia în rândul copiilor și al persoanelor încadrate în muncă. Iar Statul român continuă să aibă măsuri subdimensionate de protecție socială: adecvarea ajutorului pentru venitul minim rămâne una dintre cele mai scăzute din UE. Deși reforma venitului minim de incluziune a fost adoptată în 2016, aplicarea sa a fost amânată din nou pentru 2021. Iar eficacitatea sistemului fiscal și de securitate socială în ceea ce privește redistribuirea veniturilor rămân limitate. Comisia subliniază că transferurile sociale au un impact foarte limitat asupra reducerii sărăciei, iar indicatorul social de referință utilizat ca bază pentru calcularea majorității prestațiilor sociale nu a fost actualizat din 2008. Serviciile sociale și serviciile esențiale rămân, în mare măsură, insuficiente, inclusiv în domenii precum apa și salubritatea, energia și locuințele. Mai mult decât atât, distribuția teritorială a acestor servicii este neuniformă și se caracterizează prin disparități semnificative între zonele urbane și cele rurale, precum și între regiuni. Această situație ar putea limita capacitatea de contracarare a impactului pandemiei. Potențialul economiei sociale de a îmbunătăți condițiile sociale nu este încă valorificat.
În consecință, CE recomandă guvernului de la București să ofere soluții adecvate de substituție a veniturilor și să extindă măsurile de protecție socială și accesul la serviciile esențiale pentru toți, să atenueze impactul crizei asupra ocupării forței de muncă, să consolideze competențele și învățarea digitală și să asigure accesul egal la educație.Totodată, guvernul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a combate în mod eficace pandemia, a susține economia și a sprijini redresarea viitoare.